INTERVIU | Marian Mândru (Greenpeace România): „În ţară există un potențial uriaș de energie fotovoltaică pentru clădirile publice. Ceea ce nu vedem încă este o activitate mai intensă a autorităților în această direcție“

Publicat de , 27 iunie 2022, 12:44

Un studiu efectuat de Organizația de mediu Greenpeace a scos în evidență faptul că, în 11 orașe mari din țară, necesarul de energie pentru funcționarea clădirilor de interes public ar putea fi asigurat din panourile fotovoltaice instalate pe acoperișurile acestora. De la Constanța, județ cu un mare potențial fotovoltaic, nu au fost primite informații edificatoare, iar de la Tulcea doar câteva date parțiale.

Pe de altă parte, se constată un real interes real din partea persoanelor fizice pentru a deveni prosumatoare, producătoare a energiei din gospodărie, dar chiar Administrația Fondului de Mediu, cea care dă aprobările, trenează de mai bine de jumătate de an evaluarea a 45.000 de dosare, astfel încât, până în prezent,  nu a fost instalată nicio instalație în acest an prin Programul „Casa Verde”.  Laurențiu Despina a realizat un interviu pe această temă cu Marian Mândru, organizator de campanii la Greenpeace România.

În România, costurile de generare a electricității din surse fotovoltaice montate pe acoperiș sunt de trei ori mai ieftine decât prețul spot al energiei electrice în primele patru luni ale anului 2022. Ce alte concluzii se pot trage în urma studiului efectuat de către Greenpeace România în privința eficienței energiei fotovoltaice și a receptivității vizavi de această formă de energie?

Sunt mai multe concluzii de tras, una ar fi că doar pentru cele 11 orașe care ne-au răspuns, din 22 pe care le-am contactat, sunt disponibili un milion de metri pătrați de acoperiș, ceea ce e o cifră importantă și pe acele acoperișuri am putea să punem panouri fotovoltaice. Apoi, am văzut că fiecare municipalitate contactată ar putea să producă, în medie, de 3 ori mai multă energie decât consumă pentru clădirile sale publice, ceea ce, extrapolând, ne duce cu gândul la faptul că în țară există un potențial uriaș pentru energie fotovoltaică pentru clădirile publice. Ceea ce nu vedem încă este o activitate mai intensă a autorităților în această direcție.

Care este situația la Constanța și la Tulcea?

Constanța și Tulcea au fost printre orașele pe care le-am abordat în acest raport. Din păcate, de la Constanța nu am putut să primim date utile. La Tulcea am primit niște date parțiale – din ce vedem noi în Tulcea, ar putea să producă de 2 ori mai multă energie decât consumă folosind acoperișurile clădirilor publice.

Daţi-ne câteva exemple de la celelalte municipii din țară, asta ca să ne facem idee de ce impact benefic poate avea o astfel de variantă de obținere a energiei.

De exemplu, Iașiul ar putea să producă mai multă energie decât consumă în clădirile sale publice, ceea ce înseamnă că, indiferent că vorbim de Sibiu, Buzău, Ploiești sau Tulcea, cam pe oriunde prin țară, dacă s-ar face o evaluare a suprafețelor de acoperiș, s-ar putea calcula acest potențial fotovoltaic și am avea surpriza să vedem că, folosind energie de la soare, am putea să avem facturi mai mici, am putea să reducem poluarea în orașe, am putea să creăm locuri de muncă, am putea să dăm un exemplu dinspre autorități către cetățeni referitor la cum e tranziția energetică și cum se vede viitorul.

M-aș întoarce un pic la Constanța, spuneți-ne în privința potențialului pe care acest oraș mare îl are în privința instalării de panouri fotovoltaice, amenajării unor astfel de instalații.

Cu siguranță, Constanța are potențial solar mare. Știm deja acest lucru. E unul dintre județele foarte însorite. Poziția sa geografică îi permite să producă multă energie fotovoltaică cu ajutorul energiei solare. Problema a fost că nu am primit date referitoare la suprafața acoperișurilor clădirilor publice. Știm că există potențial. E mult soare la Constanța, dar autoritatea locală nu știe exact ce stoc de clădiri are, până la urmă.

Pe de altă parte, aminteaţi și de finanțare, vorbim de mulți bani? Pentru că aici se blochează, în general, mai toate inițiativele lăudabile.

E vorba de sume între sute de mii și câteva milioane de euro. Ceea ce trebuie să înțelegem este că, în acest moment, există foarte multe finanțări disponibile. Avem PNRR, fonduri pentru tranziție justă, fondul de modernizare… Sunt multe surse de finanțare, ceea ce trebuie autoritățile să facă este să se organizeze și să acceseze aceste fonduri.

Obișnuim să abordăm subiecte legate de receptivitatea cetățenilor, dar cât de receptive sunt instituțiile statului? Și aici mă refer chiar la Agenția Fondului de Mediu, cea care păstorește aprobările pentru aceste programe de instalare a panourilor fotovoltaice…

Știm deja că cetățenii sunt foarte deschiși! În ultimii 5 ani, legislația s-a schimbat destul de mult. Sunt mulți oameni interesați să devină prosumatori, să-și producă o parte din energie din surse curate de energie. La AFM, în momentul de față, sunt 45.000 de dosare care încă așteaptă să fie evaluate. Se vede clar un interes foarte mare din partea cetățenilor. Problema este, în schimb, la autorități care fie nu au capacitate, fie nu prioritizează acest gen de proiecte. La Administrația Fondului de Mediu deja vorbim de o poveste de câțiva ani, cu final destul de nefericit până în momentul de față. Sperăm ca lucrurile să se îndrepte, oamenii să fie susținuți, să primească finanțare, să se comunice mai bine pe acest subiect și, de ce nu, în următorii ani să nu vedem doar mii de prosumatori, acum cred că sunt în jur de 15.000, ci să mergem spre sute de mii sau chiar milioane de cetățeni care au acces la energie mai ieftină, mai curată, cu care își pot acoperi consumul de energie.

Interviu realizat de Laurenţiu Despina / Foto – Arhivă