Credincioșii catolici sărbătoresc astăzi Paștele

Publicat de Adrian Băncilă, 17 aprilie 2022, 09:42

Credinciosii romano-catolici, protestanti si reformati sarbatoresc duminica, Învierea Domnului, cea mai mare sarbatoare a crestinilor.

Purtatorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Bucuresti, Serban Tarciziu, considera ca salutul: ‘Cristos a înviat!’ semnifica înnoirea pe care Jertfa Lui de sine a înfaptuit-o în lume, iar prin raspunsul ‘Adevarat, a înviat!’ marturisim ca aceasta transformare s-a realizat si în vietile noastre.

‘Prin urmare, în Marea Sarbatoare a Învierii Domnului Isus, atunci când ne adresam salutul: ‘Cristos a înviat!’ noi marturisim nu doar revenirea la viata a Rastignitului de pe colina Calvarului, petrecuta cu aproape 2000 de ani în urma, ci mai ales înnoirea pe care Jertfa Lui de sine – Jertfa pe care noi o actualizam la Sfânta Liturghie – a înfaptuit-o în lume. Iar, atunci când raspundem: ‘Adevarat, a înviat!’, marturisim, de fapt, ca aceasta înnoire s-a realizat si în vietile noastre. Ar fi bine pentru vietile noastre sa nu (ne) mintim când rostim aceste cuvinte’, a declarat, pentru AGERPRES, Tarciziu.

El a aratat ca, ‘în esenta, sarbatorile pascale crestine evoca seria de evenimente care l-au condus pe Isus din Nazaret, într-un prim moment, catre un destin tragic, cel al mortii pe cruce’.

‘La capatul a doua procese, condamnarea la moarte a lui Isus a fost rostita în pripa, iar executia s-a desfasurat fara întârziere, dat fiind ca Sarbatoarea Pastelui iudaic urma sa înceapa în câteva ore, la apusul soarelui. Scena patimirii si a mortii au fost înfioratoare stiind ca rastignirea presupunea expunerea oprobriului public a condamnatului prin tintuirea trupului sau gol pe o cruce. Moartea a avut loc dupa câteva ore de agonie, iar înmormântarea s-a desfasurat fara prea multe pregatiri specifice’, arata Serban Tarciziu.

Potrivit purtatorului de cuvânt al Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Bucuresti, un astfel de deznodamânt a fost perceput de unii ca un mare esec pentru cineva care afirma pretentii salvatoare atât de mari, dar altii, în schimb, au citit aceasta drama ca pe împlinirea profetiei din vechime care punea în scena suferinta unui Slujitor al lui Dumnezeu prin a carui patimire si moarte este salvat poporul.

‘Citita în aceasta cheie, Învierea lui Isus, manifestata cu putere si cu maretie în ‘Ziua întâi a saptamânii’ (Matei 28:1-8) si atestata de martori numerosi – de femeile purtatoare de mir care s-au dus la mormânt ca sa termine de îmbalsamat trupul Învatatorului (Marcu 16:1-2); de cei 11 apostoli, între care se distinge Toma prin atitudinea lui initiala de necredinta (Ioan 20:19-29) etc – se înfatiseaza nu doar ca o revenire la viata a Celui care a murit pe cruce în urma cu trei zile, ci mai ales ca o confirmare ca roadele jertfirii de sine încep sa se arate în îndreptatirea si în viata cea noua a celor care se încred în El, ca Viata cea noua a învins Moartea urii si a rautatilor aducatoare de crime si ca Lumina Adevarului a învins Beznele întunecate ale minciunii si ale egoismului’, a spus Tarciziu.

El aminteste ca între sutele de mii (daca nu chiar milioanele) de oameni care au facut experienta înnoirii totale a vietii dupa ce ‘l-au întâlnit’ pe Isus Cristos si au cunoscut harul Învierii sale ar merita de amintit câteva nume din zilele noastre: Paul Claudel; C.S. Lewis; Serghei Kurdakov etc.

Pastele îsi trage denumirea de la cuvântul ebraic ‘Pesah’ al vechilor iudei, care înseamna ‘trecere’. Mai întâi, cuvântul a desemnat trecerea sau aducerea lumii de catre Dumnezeu dintru nefiinta întru fiinta, iar mai apoi trecerea poporului israelian din robia egipteana la libertatea deplina, scapat de la moarte prin sângele mielului pascal.

Daca mielul pascal a prefigurat înca de atunci sacrificiul si jertfa de pe cruce a Mântuitorului Iisus Hristos, sarbatoarea de Paste a continuat sa reprezinte, pentru fiecare om în parte si pentru întreaga omenire, o trecere, atât de la moarte la viata, cât si de la robia pacatelor la starea de libertate a fiilor lui Dumnezeu.

Trecerea de la rau la bine, de la pacat la virtute, se face printr-o staruinta continua din partea omului, ajutat de harul dumnezeiesc, pentru purificarea si transformarea sufletului, pentru abandonarea patimilor si dobândirea curatiei inimii.

Modul sarbatoririi Pastelui a fost diferit de-a lungul timpului, desi în esenta s-a pastrat ca în primele veacuri, pentru crestinii primelor secole, Învierea Domnului fiind la temelia Bisericii crestine.

Doi ani la rând, 2010 si 2011, dar si în 2014 si 2017 Pastele a fost sarbatorit în aceeasi zi de toti crestinii – ortodocsi, romano-catolici, greco-catolici, de evanghelici si reformati, de cultele neoprotestante. Urmatorul an când Învierea Domnului va fi sarbatorita în comun va fi în 2025 – la 20 aprilie.

Sursa: Agerpres

Foto: arhivă