Ascultă Radio România Constanța Live

„Repere istorice ale scafandreriei românești”, o istorie în cuvinte şi imagini scrisă de scafandrul Pascale Roibu

„Repere istorice ale scafandreriei românești”, o istorie în cuvinte şi imagini scrisă de scafandrul Pascale Roibu

Publicat de , 31 martie 2022, 22:22

Repere istorice ale scafandreriei românești”, o istorie în cuvinte, în imagini, scrisă de scafandrul Pascale Roibu, ne prezintă lumea nevăzută de sub ape, spectaculoasă, plină de riscuri, de aventură. Autorul ne poartă în adâncul unei istorii secrete cu eroi, din păcate, multă vreme rămași anonimi.

 

Șapte ani de documentare, de căutari în arhive,  doi ani de scriere propriu – zisă, așa a rezultat o carte care realizează o premieră în domeniu. De ce acest demers?

Încă de când am devenit scafandru, în anul 2003, mi-am dorit să aflu mai multe informații despre înaintașii mei în domeniul în care sunt. În timpurile acelea aveam foarte puține informații pentru că nici internetul nu era așa de dezvoltat, am tot căutat prin arhive, prin biblioteci, am găsit puține informații. Odată cu trecerea timpului au apărut informațiile digitale și am reușit, intr-adevăr, să găsesc mai multe informații, un reper mi-a fost și cartea domnului Petre Mihai Băcanu „Flăcări sub apă”, în care dumnealui a precizat mai mulți scafandri, mai mulți eroi ai adâncurilor, dar și misiunile lor dificile din anii ’50‚’60, a descris și câțiva scafandri importanți de la începutul anilor 1900. Urmând firul acestei cărți am căutat aceste nume și am reușit să găsesc mult mai multe informații despre acești scafandri. Am reușit să pun în ordine cronologică aceste informații, încă din anul 1868 când au apărut primii scafandri la noi în țară, aduși de Comisiunea Europeană a Dunării la Sulina pentru a construi niște diguri. Această epocă a scafandrilor grei a durat până în anii ’70, ’80. La începutul anilor ’60 a fost perioada de pionerat a scafandreriei autonome. Unul dintre acești pioneri-scafandrii a fost comandorul Constantin Scarlat, un pioner al scafandreriei militare românești, dar și a scafandreriei autonome în general, la noi în țară, întemeietorul arheologiei subacvatice din țara noastră.

Faceți o muncă de documentare pe care o pot numi o premieră în domeniu. Dacă ar fi să fie citită de o persoană care nu are pregătirea de specialitate, din zona dvs., a scafandreriei, vă rog să ne dați o cheie de descifrare, cum poate fi citită?

Chiar și o persoană care nu este în acest domeniu poate găsi interesantă această carte pentru că sunt informații relativ simple, dar importante, în care acești oameni ai adâncurilor, încă de acum peste 150 de ani, au început la noi în țară în primul rând de a lucra în acest domeniu subacvatic, de a recupera diferite epave și începând cu anii ’60 odată cu comandorul Constantin Scarlat, a apărut și prima unitate de scafandri militari de luptă.

Există o diferență între scafandrul militar și scafandrul civil?

Da, diferența există pentru că au misiuni diferite. Scafandrul civil, în general, are diferite lucrări de executat cum ar fi construcții portuare, recuperări de epave, iar scafandrul militar, mai ales cel autonom din ziua de azi, are mai multe misiuni printre care acelea de atac al unui obiectiv sau de deminare al unui obiectiv, de înlăturare a unei încărcături de explozibil.

Care ar fi cea mai …„spectaculoasă” comoară pe care ați descoperit-o dvs.?

N-aș putea spune că am descoperit vreo comoară vreodată, dar am descoperit de-a lungul anilor mai multe epave, artefacte importante. Printre acestea menționez în anul 2015 la Sulina, în bazinul Dunării, o fregată britanică din timpul Războiului Crimeei, ce s-a scufundat în condiții încă necunoscute. Ar fi trebuit acestă fregată britanică plină cu muniție și armament să participe la sediul Sevastopulului. Dar, nu a mai ajuns.

Cum este lumea de sub ape pentru Pascale Roibu?

Da, este o lume mult mai liniștită, o lume frumoasă, spectaculoasă, dar și periculoasă în același timp.

Filmul de prezentare a evenimentului de lansare a cărții, ne puteți spune câte ceva despre el?

Ideea îmi aparține, am vrut să scot în evidență faptul că adevărata comoară pentru scafandru este însăși istoria scafandreriei, la acest film m-a ajutat colegul meu Tiberiu Asfalvi, un foarte bun cameraman care a venit și el cu idei inedite și în felul acesta am reușit împreună realizarea acestui film.

Costumul de scafandru ați dorit să-l expuneți pentru a ne spune cum era începutul cândva?

Da, costumul de scafandru greu reprezintă începutul scafandreriei în țara noastră și scafandreriei mondiale pentru că acesta era costumul cu care s-a început explorarea adâncurilor. Acest tip de costum.

Cât de greu este?

Casca are în jur de 20 kg, bocancii diferă, acum în funcție de firma care i-a produs, între 10-15 kg, bocancii…plumbii de piept în jur de 10 kg fiecare, plumbul frontal și plumbul din spate, iar costumul și el are peste 7 kg.

S-a spus aici, s-a comentat faptul că scafandreria seamănă cu explorarea spațiului, ați simțit asta?

Seamănă foarte mult cu explorarea spațiului mai ales în Marea Neagră la o anumită adâncime, la peste 40 de m  peisajul este într-un fel selenar, așa se vede sub apă și mediul este asemănător, în primul rând ca și cosmonauții noi trebuie să depindem de o sursă de aer. Efortul nostru este mult mai mare față de o atmosferă normală în care suntem acum.

V-a fost teama vreodată?

Recunosc că de multe ori mi-a fost teamă,…de fapt nu neapărat teamă, am fost precaut, pentru că la cea mai mică greșeală, marea nu te iartă!

Un mentor aveți?

Da, un mentor ar fi comandorul Constantin Scarlat care a fost extrem de pasionat de mediul subacvatic, a executat mii și mii de ore de scufundare, și-a riscat viața de multe ori,  echipamentul autonom din acele perioade de pionerat era rudimentar, a făcut-o din pură pasiune pentru că salariile pe vremea aceea erau foarte mici, adică oricum orele de scufundare nu valorau mare lucru. Chiar de multe ori a trebuit din cheltuieli proprii să se deplaseze, își cumpărase special o motocicletă cu ataș ca să își poată căra echipamentul de scufundare, asta pentru locul de muncă, nu în timpul liber!

Ce ar urma după această carte, ce proiect gândiți dle Pascale Roibu?

Doresc să finalizez ce am început acum doi ani de zile, un proiect de vis al meu, de suflet, un muzeu subacvatic în apropierea Cazinoului din Constanța, în care să scufund mai multe statui pe care scafandrii, chiar și cei începătorii, pentru că adâncimea va fi relativ mică 4-6 m, să le poată vedea sub apă, un muzeu bineînțeles gratuit.

Deschis publicului larg?

Da, deschis publicului larg, oricine să-l viziteze oricând dorește.

Redactor Liliana Moldoveanu / Poze de la evenimentul de lansare al cartii

Ziua Etniei Tătare din România, celebrată pe 13 decembrie, a fost sărbătorită și la Constanța
Cultură vineri, 12 decembrie 2025, 18:51

Ziua Etniei Tătare din România, celebrată pe 13 decembrie, a fost sărbătorită și la Constanța

Ziua Etniei Tătare din România, celebrată pe 13 decembrie, a fost sărbătorită și la Constanța printr-un eveniment emoționant la Biblioteca...

Ziua Etniei Tătare din România, celebrată pe 13 decembrie, a fost sărbătorită și la Constanța
Târgul de Carte Gaudeamus Radio România 2025 și-a desemnat câștigătorii
Cultură luni, 8 decembrie 2025, 07:49

Târgul de Carte Gaudeamus Radio România 2025 și-a desemnat câștigătorii

Târgul de Carte Gaudeamus Radio România, a 32-a ediție, desfășurată la Romexpo București, s-a încheiat duminică. Organizatorii au anunțat...

Târgul de Carte Gaudeamus Radio România 2025 și-a desemnat câștigătorii
Aplicația „Muzee de la sat” – tururi virtuale interactive, hartă culturală în timp real și trasee create automat în Google Maps
Cultură duminică, 7 decembrie 2025, 16:35

Aplicația „Muzee de la sat” – tururi virtuale interactive, hartă culturală în timp real și trasee create automat în Google Maps

În România există sute de muzee și colecții din mediul rural, multe dintre ele fiind puțin cunoscute publicului larg, deși acestea păstrează...

Aplicația „Muzee de la sat” – tururi virtuale interactive, hartă culturală în timp real și trasee create automat în Google Maps
Poetul Mircea Lungu, în mijlocul tinerilor creatori de vers, la Biblioteca Județeană Constanța
Cultură duminică, 7 decembrie 2025, 14:13

Poetul Mircea Lungu, în mijlocul tinerilor creatori de vers, la Biblioteca Județeană Constanța

Cenaclul Nicoletei de la Biblioteca Județeană Constanța, coordonat de tânăra de 15 ani, cu același nume, elevă în clasa a IX-a la Colegiul...

Poetul Mircea Lungu, în mijlocul tinerilor creatori de vers, la Biblioteca Județeană Constanța
Cultură sâmbătă, 6 decembrie 2025, 14:46

Povești din Dobrogea | O călătorie simbolică prin toate emoțiile ființei umane cu artistul plastic Mirela Dimcea

În luna decembrie, când toate drumurile ne duc mai aproape de cei dragi, artistul plastic constănțean Mirela Dimcea ne invită într-o altfel de...

Povești din Dobrogea | O călătorie simbolică prin toate emoțiile ființei umane cu artistul plastic Mirela Dimcea
Cultură sâmbătă, 6 decembrie 2025, 13:59

CONSTANȚA: Spectacolul „10 lucruri pe care le-am pierdut la Festivalul Mamaia” este jucat, în premieră, în Sala Mare a TSC

Astăzi, de la ora 19.00, spectacolul „10 lucruri pe care le-am pierdut la Festivalul Mamaia” de Gabriel Sandu, în regia Elenei Morar și a lui...

CONSTANȚA: Spectacolul „10 lucruri pe care le-am pierdut la Festivalul Mamaia” este jucat, în premieră, în Sala Mare a TSC
Cultură sâmbătă, 6 decembrie 2025, 12:11

Volumul „Mila lui Dumnezeu. Cine a fost Ivan Patzaichin”, semnat de Sorin Trâncă, lansat oficial la Gaudeamus

Peste 100 de evenimente editoriale au loc, sâmbătă, în cadrul Târgului de Carte Gaudeamus Radio România, Ediția 32. De la ora 12.00, la...

Volumul „Mila lui Dumnezeu. Cine a fost Ivan Patzaichin”, semnat de Sorin Trâncă, lansat oficial la Gaudeamus
Cultură sâmbătă, 6 decembrie 2025, 11:09

Piesa de patrimoniu | Mozaicul de la Tomis, cu nuanțe domolite de trecerea veacurilor, fascinează prin frumusețea sa discretă

După aproape două milenii, pavimentul cu mozaic policrom de la Tomis are încă puterea de a străluci. Prin unicitatea sa, prin simbolurile...

Piesa de patrimoniu | Mozaicul de la Tomis, cu nuanțe domolite de trecerea veacurilor, fascinează prin frumusețea sa discretă