Planul Național de Combatere a Cancerului, abia lansat și deja contestat

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 7 februarie 2022, 10:28

În condițiile în care aproape un sfert dintre copiii cu vârste până în 15 ani au declarat că fumează, statul român nu are o strategie națională privind combaterea consumului de tutun. Măsurile care se aplică la această oră în România, respectiv împărțirea de pliante și organizarea de conferințe, sunt insuficiente față de măsurile recomandate de Organizația Mondială a Sănătății, sunt de părere medicii de familie. Aceștia au analizat și amendat Planul Național de Combatere a Cancerului și solicită introducerea metodelor de prevenție și a educației timpurii. Inițiativa este susținută de peste 350 de asociații și organizații nonguvernamentale.

Un dialog cu dr. Sandra Alexiu, președinta Asociației Medicilor de Familie București – Ilfov.

Dr. Sandra Alexiu: “Am constatat că planul (n.r. Planul Național de Combatere a Cancerului), care ar trebui să fie o strategie pe termen scurt, mediu și lung, nu prea îndeplinește aceste criterii. România nu are o strategie națională de prevenție pentru toate tipurile de cancer, dar și pentru multe alte boli. Planul național de imunizare este insuficient. Noi nu avem în structura noastră națională un plan de vaccinare a adultului, așa cum au alte țări din Europa. Atunci când creionezi o strategie, dacă vezi că nu au mers niște metode și nu au avut rezultatele scontate, încerci să vezi unde ai greșit și să repari. Simpla utilizare de broșuri și de afișe nu este suficientă. Comunicarea pe o problemă, care este atât de veche și atât de profundă, trebuie făcută mult mai aplicat, om la om. Or, legându-ne de discuția despre cancer, există cancere la ora actuală care pot fi prevenite prin vaccinare, vaccinarea împotriva HPV previne cancerul de col uterin, care este și cea mai mare problemă de sănătate publică în România pentru femeia tânără. La fel, un alt exemplu, este vaccinarea împotriva Hepatitei B.”

Rep: Un raport recent al Organizației Salvați Copiii România spune că aproape 15% dintre copiii cu vârste între 13 și 15 ani fumează, iar peste 8% dintre ei spun că au folosit țigarete electronice, în ultima lună.

Dr. Sandra Alexiu: “Da, e foarte grav. Dar, pe de altă parte, să nu uităm că nu se prea discută despre fumatul pasiv. E vorba de niște copii, care cresc între adulți care fumează pe lângă ei și asta îi influențează. În momentul în care avem un copil mic în casă, trebuie să înțelegem că educația lui începe din primul moment. Până să înceapă să vorbească, el achiziționează niște informații prin copiere. Și atunci, bineînțeles, că trăind într-o casă în care se fumează, capătă sau preia germenii acestui obicei și va fi printre cei care vor începe să fumeze mai devreme”.

Rep: Asta înseamnă că trebuie educați adulții sau trebuie determinați să renunțe la fumat. Cum facem asta?

Dr. Sandra Alexiu: “Nu numai adulții. Dacă vrei să educi populația pe o anumită temă, trebuie să discuți la orice nivel, pentru că este dovedit că și educarea copiilor de vârstă mică, preșcolară și școlară, poate duce înapoi în familie niște obiceiuri, care se pot schimba. De asta se recomandă în ore de educație medicală, inclusiv la grădiniță, niște manevre pe care copiii le învață și le duc mai departe în familie, celorlalți, sub formă de joc. Educația trebuie făcută la toate nivelurile, în orice moment și constant, astfel încât să aibă efect.”

Rep: Considerați că este nevoie de introducerea acestor întâlniri cu tinerii, cu copiii, în programa școlară?

Dr. Sandra Alexiu: “Sigur că da, dar știți foarte bine că discuțiile pe acest subiect s-au purtat de mult timp și ele nu au fost acceptate (n.r. orele de educație medicală). De asta, în continuare, ne lovim de niște atitudini publice, care vin tocmai din lipsa unei educații medicale adecvate pe toate grupele de vârstă și pe toate planurile. Iată, putem să facem o paralelă cu ceea ce se întâmplă în pandemie. Există numeroase sfaturi și intervenții, pe care medicii le fac și care se prăbușesc în fața unor opinii, care apar public, de la niște oameni care au influență în populație și care contravin celor spuse de medici. Asta înseamnă, de fapt, o spargere a unei unități și o lipsă de aplicare a unei strategii, care ne-a dus unde vedem că suntem. E foarte clar, în acest moment, că o acoperire vaccinală atât de scăzută în România se datorează și lipsei intervenției statului în acest tip de campanie de educație și neîncrederii în autoritate, în general”.

Rep: Medicii de familie ar avea suficient timp încât să se ocupe și de această educație în școli?

Dr. Sandra Alexiu: “Nu trebuie neapărat ca medicul de familie să facă asta. Sigur, într-o comunitate închisă, mică, rurală, unde nu ai alt cadru medical, este de așteptat să existe o colaborare în comunitatea locală, care include și școala și medicul de familie și care trebuie ulterior inclusă într-o strategie națională.”

Rep: România își propune ca până în 2035 să existe prima generație fără tutun. Credeți că este posibil?

Dr. Sandra Alexiu: “Fără un aport al statului și fără o încredere a populației în autoritate nu se poate face acest lucru, nu se poate aplica niciun fel de

plan și niciun fel de strategie, dacă, pe de o parte, populația nu înțelege despre ce este vorba și nu i se explică foarte clar și, pe de altă parte, statul nu are intervenții concrete și clare, care să ducă la acest efect și care să fie incluse în strategie.”

Rep: Cum priviți reducerea accesibilității și atractivității produselor din tutun, credeți că este nevoie de o reglementare în acest sens?

Dr. Sandra Alexiu: “Aici cred că ar fi mai utilă opinia specialiștilor. Însă, orice referire la tutun, pe orice cale publică, e clar că trebuie redusă, pentru că ceea ce se întâmplă în spațiul public are mare impact asupra oricărei intervenții, pe care specialiștii vor să o facă după aceea.”

Rep: De fapt, sunt peste 350 de organizații neguvernamentale care susțin acest lucru.

Dr. Sandra Alexiu: “Da, acest lucru este susținut de un număr foarte mare atât de asociații profesionale, de organizații nonguvernamentale, dar și de persoane fizice, care sunt cunoscute.”

Rep: Ei, toți, își doresc același lucru, și anume ca statul român să modifice Planul Național de Combatere a Cancerului.

Dr. Sandra Alexiu: “Da, cred că ar trebui mult mai serios văzută prevenția. Să știți că noi, în 2013, am avut prin societatea națională (n.r. Societatea Națională de Medicina Familiei) un demers, o campanie națională și o dezbatere publică, legată de prevenție, care s-a încheiat cu o audiere publică și în care atrăgeam atenția, inclusiv a acestui fapt, că nu există o strategie națională, care să includă și acest lucru (n.r. prevenția). Ba chiar, ne aplecăm mult mai puțin asupra prevenției decât ar trebui. Și orice minut care trece se pierde.”

Redactor – Cristina Ghelasie