Cultura tradiţională multietnică în Dobrogea, poartă spre toleranţă, dezvoltare şi valori naționale, argumentează teatrologul Anaid Tavitian

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 16 ianuarie 2022, 12:44

„Viaţa profesională în Dobrogea a fost frumoasă şi împlinită” pentru Anaid Tavitian, reprezentantă a Comunităţii armenilor, iar dovada acestui lucru este că în Anul centenarului, 2018, a primit titlul de cetăţean de onoare al Municipiului Constanţa. În calitate de secretar literar la Teatrul de Stat şi la Teatrul de Păpuşi din Constanţa, Anaid Havitian s-a dedicat teatrului, mai bine de 40 de ani, din cei 70 de existenţă ai teatrului contănţean. Prin interviul următor, Liliana Fustanela a aflat de la Anaid Tavitian şi ce punţi de dialoguri culturale au existat de-a lungul timpului între armenii din România şi poetul naţional, Mihai Eminescu.

R. Doamnă Anaid Tavitian, deseori aţi afirmat că aţi ajuns să lucraţi în teatru, după ce aţi fost fascinată de teatrul radiofonic. În casa familiei de armeni Simion şi Azaduhi Tavitian, se asculta teatru la radio, în anii `55 – `60, anii copilăriei d-stră şi, aşa aţi ajuns mai tărziu să urmaţi cursurile Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică „I.L. Caragiale“ Bucureşti, promoţia 1978. Am vrea să ştim, dacă v-au fost îngrădite în vreun fel, dorinţele de afirmare, în domeniul cultural, dacă v-a fost greu să treceţi de bariere etnice în Dobrogea.

Viața mea profesională în Dobrogea a fost frumoasă și împlinită. Nu am am avut nicio opreliște, am fost apreciată pentru tot ce am înfăptuit ca secretar literar al Teatrului de Stat Constanța și al Teatrului de Păpuși Constanța. Cea mai bună dovadă este că în anul 2018, mi-a fost acordat titlul de Cetățean de onoare al Municipiului Constanța.

R. Aveţi peste 40 de ani lucraţi, în teatrul constănţean, din cei 70 de ani de existenţă, fie că s-a numit Dramatic sau de Stat şi cred că nu există constănţean care să nu fi auzit de Anaid Tavitian. Contribuţiile d-stră în arta teatrală s-au făcut auzite de-a lungul anilor şi în emisiunile de la Radio Constanţa. De doi ani, însă, de când aţi ieşit la pensie, v-aţi aplecat şi către beletristică şi aţi scris o carte: „Aghata Nicolau – Din Dragoste ”. E un volum de dragoste? De ce?

Volumul este dedicat actritei Aghata Nicolau, un făuritor de Teatru, actor creator care și-a consolidat cariera la Constanța. Cartea restituie fapte culturale, recuperează o memorie culturală. Dacă adăugăm și mărturiile despre un timp istoric, scrierea are și valoare de document. Da, cartea poate fi socotită o declaratie de dragoste: dragoste ce o purtăm Aghata Nicolau și cu mine, Constanței și Teatrului de Stat Constanța.

R. Pentru că mereu la jumătatea lunii ianuarie, ne gândim mai mult la Eminescu, e puțin probabil ca acesta să se fi întâlnit cu reprezentanții comunității armenilor din Dobrogea, dar ne puteţi spune dacă a existat vreo legătură între armenii din Romania şi marele poet naţional?

Eminescu a fost întotdeauna apreciat și ajutat de armeni, armenii prezenți în grupul Societății literare”Junimea”: Petru Missir, jurist, critic literar, membru de onoare al Academiei Române – descendent al unei cunoscute familii de armeni din Moldova – prieten cu Titu Maiorescu și Ion Luca Caragiale, a fost si protectorul lui Mihai Eminescu, în ultima parte a vieții acestuia. Arșavir Acterian, născut la Connstanta, avocat, jurnalist, memorialist, este autorul unui masiv volum intitulat: „Eminescu văzut de el însuși și de unii din contemporanii săi”. Să nu uităm că cel care a tradus în Limba armeană din lirica eminesciană, a fost Hagop Djololian Siruni, istoric, orientalist, poet, traducător, membru al Academiei Române. Volumul intitulat: „Mihai Eminescu, poezii”, a apărut în 1939 pe când se comemorau 50 de ani de la trecerea în eternitate a bradului. Volumul cuprinde un studiu introductiv asupra vieții și operei lui Mihai Eminescu, urmat de 38 de poezii alese din opera poetului; fiind prefațat de Nicolae Iorga. In anul 2000, Anul Eminescu, Editura ARARAT a Uniunii Armenilor din România, a publicat un volum bilingv român armean. Traducerea o reia pe cea realizată în 1939, de profesorul Siruni. Această ediție aduce un omagiu marelui poet, întărind un dialog cultural cu o veche tradiție. Tot în anul 2000 apare volumul „Eminescu văzut de armeni”, ediție îngrijită de Fabian Anton și editată tot la Editura ARARAT și care poate fi găsit în Fondul de Aur al Academiei Internaționale Eminescu.

Redactor – Liliana Fustanela