TULCEA: Pescarii prind tot mai puțin pește din cauza colmatării canalelor și lacurilor din Deltă

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 12 ianuarie 2022, 12:42

Cantităţile de peşte capturate de pescarii tulceni scad de la an la an, din cauza colmatării canalelor şi lacurilor, iar Administraţia Deltei susţine că doreşte să extindă populările cu şalău derulate în ultimii ani în complexul Razim-Sinoe şi în alte zone ale rezervaţiei.

Preşedintele asociaţiei Goloviţa, Cătălin Balaban, a declarat, pentru AGERPRES, că pescarii din Jurilovca au prins anul trecut doar jumătate din capturile din anii precedenţi.

„De exemplu, în 2019 şi 2020 am avut raportate undeva la 220 de tone de peşte la un număr de 45 de pescari, iar anul trecut la 60 de pescari am avut 100 de tone raportate. Deci, media ar fi undeva la 1.500 de kilograme per pescar”, a afirmat Balaban.

El a mai spus că primele capturi ale anului înregistrate de pescarii din asociaţie au fost la Marea Neagră.

„Zilele trecute, a apărut scrumbia, deşi suntem în plină iarnă. Uneori natura ne ajută. (…) În Razim-Sinoe, anumite canale care fac legătura cu Sfântu Gheorghe sunt colmatate. Canalul Dranov, la intrare, nici nu mai comunică cu braţul Sfântu Gheorghe, iar Dunavăţ s-a îngustat şi are mult material lemnos şi e foarte greu practicabil. Cu Marea Neagră, complexul nu mai are nicio legătură. Înainte se făceau decolmatări la o dată la trei sau cinci ani, dar din ianuarie 2007, de când sunt preşedintele asociaţiei, nu am văzut nici un canal de centură decolmatat, iar peştele nu mai are rute de migraţie sau zone pentru reproducere”, a afirmat preşedintele asociaţiei Goloviţa.

Unii pescari îşi amintesc de cât de bogat în peşte era complexul Razim-Sinoe altădată.

„Pe la 5-6 ani, taică-meu mă ducea pe canalele din Jurilovca unde erau amenajările piscicole. Mergeam acolo şi prindeam peşte cu mâna. Dacă intrai în apă, călcai pe el. După ce au îndiguit, mergeam pe canale şi era peşte în prostie. Iarna, mergeam la copcă. Dar nu prea te lăsau, că peştele intra la iernat şi era păzit cu străşnicie de inspectorii piscicoli. Nu aveai voie să dai cu un cârlig, că se aduna peşte mult, crap, în general. Acum, canalele s-au colmatat şi nu mai are peştele pe unde să intre la iernat. Înainte se decolmatau canalele. Stuful se recolta şi nu rămânea nimic în apă. Acum, dacă nu se mai taie stuful, cel vechi de doi, trei ani rămâne în apă şi se colmatează. Razelmul peste 15 ani îl trecem cu piciorul”, a afirmat Valeri Zuda, în vârstă de 57 de ani, pescar comercial din Jurilovca.

Situaţia este similară şi în Delta Dunării, preşedintele Federaţiei Organizaţiilor Producătorilor de Peşte din Delta Dunării (FOPPDD), Dan Verbina, susţinând că lipsa intervenţiei autorităţilor a contribuit decisiv la diminuarea resursei piscicole.

„Decolmatăm canale şi aruncăm nisipul şi mâlul pe malul acestora, exact lângă apă, astfel încât, la prima ploaie sau la prima inundaţie tot nisipul şi mâlul se întoarce în canal. Decolmatăm pe ici pe colo un complex acvatic fără să finalizăm decolmatarea în întreg complexul, ca să decolmatăm din nou în doar trei patru ani aceleaşi zone, iar acum peste 80% din suprafaţa Deltei este colmatată. Lacul Obretinul Mic de la o adâncime de opt sau nouă metri acum 50 de ani a ajuns la o adâncime de 20-30 centimetri, lacul Fortuna, de la o adâncime de 8-10 metri a ajuns la o adâncime pe care au început să pască vacile şi caii, zona strict protejată Nebunu este colmatată integral şi exemplele ar continua pentru întreaga suprafaţă a Deltei”, a afirmat preşedintele FOPPDD, Dan Verbina.

El s-a arătat nemulţumit din cauza faptului că lucrări de decolmatare care s-au făcut acum aproape zece ani sunt repetate prin noile proiecte ale autorităţilor, iar în replică guvernatoarea Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (RBDD), Atena Groza, a recunoscut că proiectele de adâncire a canalelor din Deltă care se execută sau care urmează să se efectueze au aceleaşi soluţii tehnice ca cele anterioare.

„Aceasta a fost soluţia din studiul de fezabilitate. Odată cu proiectele care vor începe pe PNRR, avem în calcul să facem studiul hidrodinamicii şi este clar că nu în modul acesta vor continua lucrările de decolmatare în Deltă în următorii ani. Deocamdată, acestea sunt proiectele în derulare şi vor fi implementate aşa cum au fost făcute”, a afirmat guvernatoarea Atena Groza.

Ea a mai spus că acţiunile de populare cu şalău a complexului Razim Sinoe derulate în ultimii ani vor continua anul acesta.

„Pentru repopularea cu şalău a complexului Razim-Sinoe deja s-a demarat procedura de achiziţie a reproducătorilor. Urmează să evaluăm dacă putem şi resursele financiare ne permit să facem acţiuni similare şi în alte zone, cu alte specii, să nu ne limităm doar la Razim”, a precizat guvernatoarea Atena Groza.

Sursa – Agerpres