INTERVIU | Doina Brașoveanu, psiholog clinician și psihoterapeut: „Copiii nu trebuie să se simtă izolați și singuri, iar părinții trebuie să le ofere liniște și siguranță”

Publicat de Doina Sirbu, 16 octombrie 2021, 10:43

Elevii români sunt puternic afectați de pandemia de coronavirus. 1 din 3 copii s-a confruntat cu stări de anxietate în perioada pandemiei și a avut nevoie de consiliere și suport psiho-emoțional. Procentul este de 50% în cazul adolescenților. Cum gestionăm ’’starea de urgență’’ emoțională din școli? Ne spune Doina Brașoveanu – psiholog clinician și psihoterapeut.

Doina Brașoveanu: Numărul cazurilor de depresie și anxietate în rândul preadolescenților și adolescenților a crescut în această periodă și este firesc să fie așa pentru că traversăm o perioadă dificilă din punct de vedere al relaționării sociale. Adolescenții și preadolescenții au mare nevoie de a fi împreună cu copii de vârsta lor. Ei așa își reglează emoțiile, așa învață inteligența emoțională, așa se dezvoltă din punct de vedere psihologic și este foarte firesc când această relaționare are de suferit și starea lor emoțională să fie mai proastă și să apară episoade de depresie și anxietate. În plus, un aspect important este faptul că de aproape 2 ani noi nu știm ce va urma. Și dacă noi, adulții, putem să tolerăm incertitudinea, am învățat acest lucru în timp, în ani, din experiența de viață, copiii nu pot, o tolerează mult mai greu. Ei nu știu dacă mâine vor avea școală online sau nu, dacă se va îmbolnăvi cineva din familie sau nu, dacă se vor mai da legi noi sau nu în privința programei, a educației, a manualelor și așa mai departe.Toate s-au schimbat foarte mult într-o perioadă scurtă de timp iar această lipsă de predictibilitate îi face să se simtă în nesiguranță. Iar lipsa de siguranță poate duce la stări de anxietate.

Este acum o mare controversă: școala oline sau școala în format fizic?

Doina Brașoveanu: Aproape în exclusivitate copiii și adolescenții care ajung la cabinet și cu care am ședințe de psihoterapie spun că vor școală în format fizic. Și este normal să fie așa. Ei vor de fapt o întoarcere la normalitate, la ceea ce a însemnat dintotdeauna școala pentru ei. Și da, din punct de vedere psiho-emoțional acest tip de școală îndeplinește toate nevoile unui copil sau adolescent. Acum, în ce măsură putem face un calcul al riscurilor și al beneficiilor? Asta nu pot eu să spun pentru că este vorba despre niște elemente medicale care mie îmi lipsesc. Depinde la ce sistem de referință ne raportăm. Cu siguranță dacă școala trebuie să fie online (pentru că sunt situații legale în care școala trebuie și este online în momentul de față) este bine să avem grijă ca socializarea să aibă totuși loc într-un fel sau altul, copilul să își poată continua viața cât se poate de normal, să continue să discute cu colegii de vârsta lui, să aibă activități comune împreună cu ei. Copilul nu trebuie să se simtă izolat și singur. Acesta este un alt aspect cu care mă confrunt des: al copiilor care nu mai reușesc să lege relații sănătoase din punct de vedere social. Se simt singuri, izolați. Au intrat, de exemplu, în clasa a IX-a, au schimbat complet colectivul, nu au apucat să își cunoscă dirigintele și colegii de clasă pentru că au făcut anul trecut școala aproape exclusiv online. Iar anul acesta școlar l-au început fizic și după 2 săptămâni au intrat deja în online. Deci vorbim despre copii care au rămas legați de colegii din gimnaziu pentru că în liceu nu au reușit să își facă prieteni,nu au avut ocazia fizic să îi cunoască. Aceasta este o problemă foarte serioasă.

Părinții pun presiune pe copii în această perioadă delicată, îi influențează în gândire și comportament?

Doina Brașoveanu: Cred că părinții fac și ei ce pot, ce știu și depinde foarte mult și de situația din familia respectivă. Sunt familii în care au murit oameni, sunt familii care și-au pierdut bunicii, rude. Și acolo este firesc ca părinții să aibă un nivel de îngrijorare mai mare și să facă alegeri în raport cu frica și panica pe care o simt, fără să țină neapărat cont acum de aspectele emoționale. Sunt și familii în care există credința cum că nu este o problemă acest coronavirus și că nu este nesesară vaccinarea. Ne-am împărțit cumva, ne-am divizat în 2 tabere și asta creează copiilor o mare presiune. Cu siguranță fiecare părinte face ce poate mai bine pentru copilul lui și ia decizii în raport cu situația în care se află.

Cum îi putem ajuta pe cei mici să treacă mai ușor peste această perioadă delicată dn viața lor, să scape de anxietate, de teamă?

Doina Brașoveanu: Cred că cel mai important aspect se referă la siguranța mediului familial pentru copii, dacă ei în rest au parte de multă incertitudine, dacă poate la școală profesorii sunt și ei speriați de posibilitatea de a se îmbolnăvi, dacă școala este, când online când fizic, și nici ei nu știu ce va urma, măcar acasă ar fi bine să aibă parte de un climat de siguranță. Deci trebuie să avem grijă să le oferim liniște, siguranță, să le oferim timp petrecut cu ei și posibilitatea de a-și exprima îngrijorările, să fim atenți la eventualele semne de depresie și anxietate care la copii și adolescenți pot fi ușor mascate. Nu e foarte ușor să îți dai seama că un copil suferă de anxietate. Și atunci trebuie să fim atenți la obiceiurile lor alimentare să nu se modifice, la obiceiurile de somn, la eventuale episoade de însingurare, de retragere sau manifestări agresive. Orice iese din tiparul obișnuit al comportametului pe care noi îl cunoaștem la copiii noștri e bine să ne ridice un semn de întrebare, fără panică și fără îngrijorare. Și dacă vedem că ceva este în neregulă să apelăm la un specialist pentru a face o evaluare.

Auzim tot mai des în jurul nostru că trebuie să trăim cu virusul…

Doina Brașoveanu: Asta facem, practic, în momentul de față. Încercăm să trăim cât de normal și de firesc se poate cu această boală, cu măsurile de rigoare. În ce măsură acestea sunt compatibile sau nu cu o viață normală, răspunsul ni-l va da perioada imediat următoare. Este clar că ne perturbă viața foarte mult, relațiile sociale, viața de cuplu este și ea afectată pentru că sunt foarte multe familii care au rămas fără muncă sau cărora le-au scăzut veniturile substanțial și duce la conflicte, stări de stres, tensiuni în cadrul familiilor și îi afectează pe toți membrii. De asemenea, la nivel social cred că sunt destul de mari consecințele. Avem tensiuni între persoanele care sunt de acord cu vaccinarea și persoanele care nu sunt de acord cu vaccinarea. Pe grupurile de părinți, de exemplu, există ample discuții în contradictoriu despre acest subiect. În toate aspectele vieții noastre suntem influențați și modul nostru de viață este diferit de când acest coronavirus a intrat în viața noastră și ne-a afectat atât de tare. Dacă va fi nevoie să ne obișnuim să trăim cu asta nu știu să spun…probabil că da. Dar eu sper că în momentul de față acest ’’ne obișnuim să trăim cu virusul’’ nu va fi așa cum trăim acum sau în săptămânile viitoare.

De ce ar avea nevoie tinerii, copiii, adolescenții pentru a se adapta perioadei pandemice pe care o traversăm?

Doina Brașoveanu: Copiii și adolescenții au o capacitate mare de adaptare emoțională la situațiile noi și la situațiile dificile. Poate mai mare decât o avem noi, adulții. Condiția ca să se poată adapta corect este să se simtă în siguranță, să se simtă susținuți și înțeleși atât de părinți cât și de cadrele didactice. Este important să înțelegem că  în această perioadă copiii traversează o etapă dificilă de viață, au nevoie să fie ascultați atunci când au de zis, au nevoie să fie criticați mai puțin și lăudați mai mult, să fie iubiți și au nevoie de mesaje optimiste din partea noastră cum că lucrurile se vor rezolva și vor intra din nou pe un făgaș normal.

Interviu realizat de Larisa Calistru / Foto – arhivă personală