Câți delfini există în Marea Neagră? Proiectul internațional CeNoBS are răspunsul, după o expediție marină, care durat doi ani și jumătate

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 22 august 2021, 17:26

În apele românești ale Mării Negre trăiesc mai puțin de jumătate de milion de cetacee, din cele peste două milioane câte erau la mijlocul anilor ‘50. Cel mai recent proiect european, în care a fost implicată Organizația Nonguvernamentală Mare Nostrum, a fost dat publicității și arată cifre îngrijorătoare.

În urma capturilor accidentale își pierd viața, anual, până la 20.000 de delfini. Despre rezultatele studiului și provocările proiectului internațional ne vorbește expertul ecolog Marian Paiu, din partea Mare Nostrum.

Rep: Faptul că în apele românești trăiesc 21.000 de cetacee pare frumos și bine, de fapt, înțeleg că lucrurile nu stau chiar așa…

Marian Paiu, ecolog: “Într-adevăr, nu este chiar bine dacă ar fi să ne raportăm la numărul lor, ținând cont că estimarea abundenței pentru anii ’50 erau undeva la 2.000.000. Pentru perioada verii 2019, când noi am făcut evaluarea respectivă, ar rezulta undeva la 250.000 de exemplare, pentru zona pe care am monitorizat-o și asta reprezintă 61% din suprafața Mării Negre, iar dacă am face un calcul simplist, matematic, să adăugăm celelalte 40 de procente, nu ne-am duce în mai mult de jumătate de milion de exemplare. Și, atunci, 21.000 pentru România este un număr destul de redus”.

Rep: Și explicația care ar fi?

Marian Paiu, ecolog: “Principala problemă este pescuitul delfinului. Undeva până în anii 83, delfinul a fost pescuit la nivel bazinal, în mod industrial, ultima țară, care a încetat acest pescuit în 1983, a fost Turcia. Apoi, după ce s-a semnat Memorandumul pentru conservarea lor, în plasele industriei de pescuit, inevitabil, au continuat să cadă, din estimările noastre, cam 11.000 – 20.000 de exemplare anual, delfini care mor în plasele de pescuit, fie că vorbim de plase de pescuit legal sau ilegal”.

Rep: Și asta este foarte mult. În raportul, pe care l-ați publicat, scrie că procentual asta înseamnă peste 21 din abundența populației de cetacee…

Marian Paiu, ecolog: “Pentru a asigura sustenabilitatea speciei, această cifră nu ar trebui să depășească 1%, dar dezideratul este să tindă către zero. Pe lângă presiunea antropică, mai există transportul, activitățile turistice, există poluarea orașelor de pe coastă, dar inevitabil există și boli.”

Rep: Cum pot fi diminuate aceste capturi accidentale, pentru că înțeleg că asta este o problemă importantă în Marea Neagră, delfinii care sunt omorâți din greșeală?

Marian Paiu, ecolog: “Exact, din greșeală, că până la urmă industria de pescuit nu-și dorește asta, obiectivul ei este să facă activitate economică, să pescuiască pește, pe care noi să-l mâncăm și tot așa. Însă, prin modificarea uneltelor de pescuit sau prin accesarea unor metode de protecție aceste capturi pot fi reduse. Spre exemplu, Mare Nostrum, în 2006 și 2010, a venit cu alternativa de a folosi dispozitive acustice, care emit un semnal sonor, perceptibil de către delfin, care îl anunță că în zona respectivă există o plasă și, astfel, diminuează cu foarte mult, în unele cazuri chiar 100%, șansele ca ei să fie prinși în plasele de pescuit. Inconvenientul este că sunt destul de scumpe, la momentul respectiv, noi am dat pe ele în jur de 100 de lire.”

Rep: Ce provocări ați întâmpinat de-a lungul cercetării, care a durat 30 de luni?

Marian Paiu, ecolog: “Principala problemă a fost tocmai situația asta tensionată din bazinul Mării Negre, mai ales că proiectul nostru a fost lansat la foarte scurt timp după conflictul care a avut loc între Ucraina și Rusia, motiv pentru care nu am reușit într-o primă fază să obținem avizele necesare. Însă, în final, am ajuns la un consens și am reușit printr-o colaborare cu Universitatea din Moscova și institutele de cercetare de acolo să accesăm și partea acoperită de Rusia, doar într-un procent destul de mic, dar care să ne ofere o vedere de ansamblu și pentru zona asta de Est a Mării Negre. O altă problemă, cu care ne-am confruntat, și de multe ori am aflat de ea fix când am ajuns acolo, a fost infrastructura, pentru a asigura necesitățile unui astfel de zbor: combustibil, pistă de decolare/aterizare, am observat sau am văzut că pur și simplu nu existau.”

Rep: Deci toate acestea v-au întârziat?

Marian Paiu, ecolog: “Da, ne-au întârziat într-o primă fază.”

Rep: Care este situația deșeurilor marine, ce ați constatat pe durata acestui proiect?

Marian Paiu, ecolog: “Legat de deșeurile marine, după cum știți, Mare Nostrum desfășoară încă din 2014 un program de monitorizare a deșeurilor de pe coastă, de pe plajă, iar acum am început să colectăm și în timpul expedițiilor noastre marine, chiar la începutul lunii august am avut o expediție legată de delfini. Obiectivul studiului este să identifice interacțiunea dintre cetacee și deșeurile marine. Dar, ca să revin la situația deșeurilor, într-o primă fază, în cei șapte ani de monitorizare, am avut impresia că numărul de deșeuri a scăzut, însă, uitându-ne pe datele pe care le-am colectat, am văzut că într-adevăr scăzuse ceva, dar nu era numărul de deșeuri, ci era dimensiunea deșeurilor, însă trendul este în continuare ascendent.”

Rep: Iar deșeurile sunt cu atât mai periculoase cu cât sunt mai mici, pentru că pot fi ingerate mai ușor de cetacee și de pești

Marian Paiu, ecolog: “Într-adevăr, cred că ați văzut că deja, și la nivelul Comisiei Europene, sunt tot felul de demersuri care încearcă să arate populației faptul că deșeurile astea cu cât sunt mai mici, cu atât sunt mai periculoase, pentru că sunt ingerate de pești sau de alte viețuitoare, pe care noi ulterior le mâncăm și s-a demonstrat științific că deja începem să bioacumulăm și noi în noi astfel de deșeuri.”

Rep: Care sunt principalele rezultate ale proiectului și cum le veți folosi?

Marian Paiu, ecolog: “Cercetătorii din domeniul acesta și mai ales consorțiul CeNoBS au avut ca întrebare: Câți delfini avem în Marea Neagră?, pentru că nu poți să aplici măsuri de conservare sau cel puțin să te gândești la măsuri de conservare, fără să știi situația reală și actuală a stocurilor de cetacee. Ei bine, după mai bine de jumătate de secol, am reușit să facem această monitorizare. Considerăm că sunt cele mai bine rezultate pentru perioada respectivă, de care putem să beneficiem. Mergând mai departe, ce se va face cu aceste date, ele prin prisma proiectului sunt folosite deja în raportarea pentru Directiva cadru, strategia pentru mediul marin, în februarie, am derulat un workshop pentru identificarea zonelor importante pentru cetacee, și pe baza acestor date, și mergând mai departe, acum este în lucru actualizarea listelor roșii ale IUCN, care indică speciile vulnerabile, speciile periclitate de cetacee. Practic, este un studiu care îți arată situația actuală (n.r. a delfinilor din Marea Neagră) și o poți compara cu situația din trecut și poți să iei măsuri practice, în cunoștință de cauză.”

Redactor – Cristina Ghelasie / Foto: ONG Mare Nostrum, proiectul CeNoBS