Comunitatea musulmană celebrează sărbătoarea Qurban Bayram

Publicat de Doina Sirbu, 20 iulie 2021, 08:28

Prezenţi în spaţiul multietnic românesc încă din secolul al XIII-lea, tătarii şi-au înfipt adânc rădăcinile în solul Dobrogei, convieţuind, aici, în bună înţelegere, atât cu românii majoritari, cât şi cu celelalte etnii pe care destinul propriu le-au determinat să accepte o schimbare, în cele mai multe cazuri, nedorită. Astfel, ei au conferit existenţei lor pe varii meleaguri o nouă dimensiune, ceea ce a întregit caracterul neamului tătăresc: toleranţi până la uitare de sine şi dispuşi, în orice împrejurare, a conlucra în spirit civic pentru binele oamenilor. Cu alte cuvinte, s-au înfrăţit cu populaţiile întâlnite în cale, împărtășind cu acestea bucuriile şi necazurile.

De veacuri, tătarii, alături de populația majoritară și celelalte etnii din Dobrogea petrec împreună de sărbători, indiferent de religie.

Astfel, în perioada 20 – 23 iulie 2021, timp de patru zile musulmanii atât tătarii cât și turcii celebrază Qurban Bayram, sau cum mai este denumită sărbătoarea sacrificiului. Cunoscut în tradiţia islamică şi ca sărbătoarea Sacrificiului, Qurban Bayramul este marcat în luna Zilhigge, ultima din calendarul islamic. Aceasta mare sărbătoare comemorează, anual, gestul religios al Profetului Ibrahim, care a vrut sa-şi sacrifice fiul ca semn al dragostei faţa de Allah.

Cu prilejul sărbătorii de Qurban Bayram domnul Aledin Amet, subsecretar de stat în cadrul Departamentului pentru relaţii interetnice(D.R.I.) transmite următorul mesaj comunităţii musulmane: ”Lumea islamică este în sărbătoare. Dincolo de freamătul vieții, se află, uneori, tihna sufletului. Te așezi, la marginea drumului, pentru a te regăsi și a regăsi drumurile următoare, cărările următoare. Bucuria de a te reîntâlni cu noi și vechi prieteni, odihna și clipele mirifice, petrecute alături de familie , întregesc spiritul sărbătorii! QURBAN BAYRAM QAYIRLI BOLSIN!”.

Semnificația și obiceiurile tradiționale de Kurban Bayram

Astfel că, ziua debutează la geamie cu tradiţionala slujbă specifică acestei sărbători la care participă numai bărbaţii. Odată slujba terminată, se face şi urarea specifică „Qurban Bayram qayırlı bolsın” sau ”Hayırlı Bayramlar’’.

Ziua continuă apoi, cu mersul la cimitir, unde musulmanii îşi cinstesc morţii, şi cu sacrificarea unui animal, element specific, de asemenea, sărbătorii de Kurban Bayram,  copiii merg din casă în casă cu colindul, în timp ce gospodinele prepară mâncărurile tradiţionale din animalul proaspăt sacrificat. Copiii umblă din casă în casă, urând „Un Bayram fericit!” şi sărutând mâna celor în vârstă, colindul fiindu-le răsplătit cu dulciuri, nelipsite fiind, şi de această dată, baclavalele pregătite de gospodinele tătăroaice.

De Qurban Bayram potrivit tradiţiei islamice credincioşii au obligaţia ca în această perioadă să sacrifice un batal, o oaie sau o vită. Sacrificiul constă în tăierea unui animal în zilele de sărbătoare a ofrandei, cu intenţia de respectare a cultului, pentru apropierea de Allah. Persoana pentru care pomană în timpul Ramazanului e o cerinţă şi sacrificiul e o cerinţă. O dată cu primele picături de sânge care se scurg din qurban-ul făcut cu voia lui Allah şi cu o intenţie curată, se declară iertare păcatelor credinciosului care respectă acest ritual. Timpul pentru sacrificare poate fi prima, a doua sau a treia zi a Sărbătorii Qurban Bayram. Cel mai bine este, ca sacrificiul să se facă în prima zi de sărbătoare. Animalul care urmează a  să fie sacrificat este aşezat culcat legat de picioare si orientat spre Kaaba, dupa care se rosteşte rugăciunea. Carnea astfel obţinută de la animalul sacrificat se împarte în trei părţi, astfel: prima parte va fi consumată de familia sa; a doua parte este dăruită prietenilor şi cunoscuţilor, iar a treia parte se dă ca pomană persoanelor cu posibilităţi materiale reduse.

Tot cu prilejul acestei sărbători, musulmanii trebuie să se împace, se fie uniţi şi să se gândească la cei săraci, la cei flămânzi, la cei care au nevoie de ajutor.

Pelerinajul la Mecca

O altă latură importantă şi unul din cei cinci stâlpi ai credinţei islamice o constituie pelerinajul la Mecca, denumită Hac sau Haj. Anual, în perioada peremergătoare Qurban Bayramulului musulmanii din întreaga lume efectueaza pelerinajul Hajj, este o procesiune religioasă anuală a musulmanilor spre Mecca, cel mai sfânt oraş al islamului, precum şi o obligaţie religioasă pentru toţi credincioşii acestei religii monoteiste.

Conform perceptelor Islamului, orice musulman care are posibilitate financiară şi o bună stare de sănătate este obligat să efectueze măcar o dată în viaţă pelerinajul ritual la Mecca, sau mai bine spus, la Al-Ka’ba, o construţie aproape cubică, despre care tradiţia islamică spune că a fost construită de Adam şi reconstruită mai târziu de către Abraham (ar.: Ibrahim) împreună cu

fiul său, Ismail.

Această tradiţie a apărut în anul al doilea al erei İslamului (623), marcatã de exilul Profetului de la Mecca la Medina, numitã hijra(Hegira) – 622. Pelerinii oferă ofranda lor în Valea Mina, pe timpul efectuãrii Marelui Pelerinaj (Hajj), pelerinaj la Mecca, Medina, pe muntele Arafat şi în alte locuri sfinte de rezonanţã pentru cultul İslamic. Ei refac în aceastã lună sfântă drumul iniţiatic, religios al Profetului Mohammad. La sfârşitul întregii procesiuni, pelerinii îşi rad părul din cap şi fiecare dintre ei sacrifică ritual un animal, de regulă o oaie sau o capră, după care urmează celebrarea sărbătorii Eid al-Adha(Sărbătoarea Qurban Bayram).

Conform surselor, anul acesta, pentru a spori măsurile de siguranţă în vederea combaterii  pandemiei de COVID-19, la pelerinajul de la Mecca participă doar 60.000 de credincioşi.

Redactor – Ghiulşen Ismail-Iusuf