ANM: Iulie, cea mai călduroasă lună a anului; instabilitate mai redusă în majoritatea zonelor ţării

Publicat de Doina Sirbu, 2 iulie 2021, 09:11

Luna iulie este cea mai călduroasă lună a anului, temperatura aerului fiind mai mare faţă de iunie, în timp ce gradul de instabilitate este mai redus în majoritatea zonelor ţării, conform caracterizării climatice a acestei luni, publicate de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).

Specialiştii ANM susţin că, în luna iulie, asupra părţii de sud-est a Europei acţionează, relativ frecvent, dorsala anticiclonului Azoric, talvegul zonei depresionare din sud-vestul Asiei şi, uneori, dorsala anticiclonului Nord-African. „Ca o conscienţă directă a acestor modificări în distribuţia circulaţiei aerului deasupra ţării noastre, valorile medii ale temperaturii lunii iulie înregistrează o creştere cu 1-3 grade Celsius faţă de luna iunie”, explică ANM.

Din datele înregistrate în perioada 1961 – 2020 la staţiile meteorologice din reţeaua ANM, temperatura medie lunară multianuală depăşeşte 22 de grade Celsius în Câmpia Română şi în Dobrogea, iar în estul şi centrul Moldovei, în zonele deluroase ale Olteniei şi Munteniei, în Câmpia Vestică, în dealurile din Banat şi Crişana şi în Culoarul Mureşului, valorile sunt cuprinse între 20 – 22 de grade Celsius.

Valori medii de temperatură cuprinse între 16 şi 18 grade se regăsesc în Transilvania, Maramureş, Bucovina, dar şi în Subcarpaţi. În zona montană joasă şi în depresiunile intra-montane, aceste valori se situează între 12 şi 16 grade Celsius. La altitudini de peste 1.700 de metri, mediile de temperatură din luna iulie variază între 8 şi 12 grade Celsius şi doar pe culmile înalte ale Carpaţilor Meridionali, la peste 2.500 de metri altitudine, se înregistrează temperaturi medii sub 8 grade Celsius.

Temperatura maximă absolută a lunii iulie este 44,3 grade Celsius, aceasta fiind înregistrată la Calafat, în data de 24 iulie 2007. În aceeaşi zi, temperaturi maxime mai mari sau egale cu 44 de grade Celsius s-au înregistrat şi la staţiile meteorologice: Bechet (44,2 grade Celsius), Băileşti şi Moldova Veche (44 grade Celsius). De altfel, în a treia decadă a lunii iulie 2007, la 43 staţii meteorologice s-au înregistrat valori de temperatură de 40 de grade Celsius, iar la 96 de staţii meteorologice a fost depăşită temperatura maximă absolută a lunii.

În Bucureşti, valoarea maximă absolută a lunii iulie se ridică la 42,4 grade Celsius şi a fost înregistrată în data de 5 iulie 2000, la staţia meteorologică Bucureşti – Filaret. În aceeaşi zi au fost înregistrate şi maximele absolute la staţiile meteorologice Bucureşti – Băneasa (42,2 grade Celsius) şi Bucureşti – Afumaţi, de 41,1 grade Celsius, această valoare fiind atinsă şi în data de 24 iulie 2007. Ani în care s-au înregistrat temperaturi maxime absolute mari în luna iulie, majoritatea peste 35 de grade Celsius, au fost: 2007, 2000, 1988, 1987 etc.

„Printre anii cu cele mai calde luni iulie sunt: 2012, 2007, 2015, 2002”, spun meteorologii.

În ceea ce priveşte temperatura minimă absolută a lunii iulie, aceasta este de minus 8 grade Celsius şi a fost înregistrată la staţia meteorologică Vf. Omu, în data de 6 iulie 1933.

La Bucureşti, minima absolută a lunii iulie este 7,4 grade Celsius, înregistrată în data de 15 iulie 1993, la staţia meteorologică Bucureşti – Băneasa. La Bucureşti – Filaret, minima absolută este 7,8 grade Celsius, înregistrată în data de 1 iulie 1896, iar la Bucureşti – Afumaţi, de 7,9 grade Celsius, înregistrată în 9 iulie 1962.

În această lună, valori ale temperaturii minime a aerului sub zero grade Celsius se înregistrează, în general, doar în zona montană şi în depresiunile intra-montane.

Ani în care s-au înregistrat temperaturi minime absolute scăzute, în iulie, majoritatea sub 10 grade Celsius, au fost: 1996, 1993, 1989, 1984 etc., dar luni iulie foarte reci în România au mai fost şi în anii 1979, 1984, 1978, 1969.

Potrivit ANM, cantităţile de precipitaţii din iulie înregistrează o scădere faţă de cele din mai şi iunie. Din datele înregistrate în perioada 1961 – 2020, la staţiile meteorologice din reţeaua naţională, se constată că precipitaţiile medii multianuale (1961 – 2020) din această lună sunt mai mici de 50 mm în estul Dobrogei şi al Câmpiei Române şi în Delta Dunării.

Cantităţi de precipitaţii cuprinse între 50 – 75 mm, în medie, se înregistrează în Câmpia Română, Culoarul Mureşului, Câmpia Vestică, dealurile din Banat, în centrul şi în sudul Moldovei.

Precipitaţiile medii multianuale se situează în intervalul 75 – 100 mm în zonele de deal şi podiş din nordul Moldovei, Munteniei, Olteniei şi în Transilvania. În zonele subcarpatice şi în zonele montane joase, mediile de precipitaţii sunt cuprinse între 100 mm şi 125 mm. În zona montană înaltă din Carpaţii Meridionali, Occidentali şi din nordul Carpaţilor Orientali acestea depăşesc 125 – 150 mm.

Cantitatea maximă absolută de precipitaţii din iulie este 519,1 mm şi a fost înregistrată la Stâna de Vale, în anul 1980.

„La Bucureşti, cantitatea lunară maximă absolută de precipitaţii din iulie este de 221,6 mm, înregistrată la Bucureşti-Băneasa, în anul 1991. În acelaşi an s-a înregistrat şi maxima absolută la Bucureşti-Filaret, 212,0 mm. Anul 1991 a fost un an ploios, fiind pe primul loc în topul anilor cei mai ploioşi din perioada 1961-2020. La 50 de staţii meteorologice, în acel an, s-a înregistrat maxima absolută a cantităţii totale de precipitaţii a staţiei, din iulie. Cantităţi lunare de precipitaţii mari, maxime absolute ale staţiilor, au mai fost înregistrate în anii: 1969, 1975, 2005 etc”, arată ANM.

Câţiva ani în care s-au înregistrat precipitaţii abundente în luna iulie, multe dintre valori fiind maxime absolute ale staţiilor au fost: 1991, 2005, 1975, 2014 etc, iar ani cu luni iulie secetoase sunt: 1989, 2015, 1995 şi 1985. Cantitatea maximă absolută de precipitaţii căzută în 24 de ore, din iulie, este 224 mm şi a fost înregistrată la Dr. Tr. Severin, în data de 12 iulie 1999 .

În Capitală, cantitatea maximă absolută de precipitaţii căzută în 24 de ore, din iulie, este 109,1 mm şi a fost înregistrată la staţia meteorologică Bucureşti-Băneasa, în data de 15 iulie 1954. În aceeaşi zi a fost înregistrată şi maxima absolută de precipitaţii în 24 de ore la Bucureşti – Afumaţi, 85,7 mm. Anul 1991 a fost caracterizat şi de cantităţi de precipitaţii mari căzute în 24 de ore, la 27 de staţii meteorologice înregistrându-se maxime absolute ale parametrului, acestea fiind peste 45 mm.

Potrivit sursei citate, anii 1969, 1975 şi 2005 s-au remarcat şi prin valori mari ale cantităţi de precipitaţii maxime în 24 de ore.

Recent, directorul general al ANM, Elena Mateescu, a declarat că România va avea parte de o perioadă de secetă în cea de-a doua parte a verii.

„Luna iunie ne-a dovedit din plin că trecem de la inundaţii la caniculă şi cu siguranţă vom vorbi din nou şi despre secetă în a doua parte a verii, după un an anterior excesiv de secetos”, a afirmat Mateescu, în cadrul unei conferinţe despre problemele de mediu din România.

Oficialul a apreciat că măsurătorile din ultimii 20 de ani şi alţi indicatori confirmă existenţa schimbărilor climatice în România.

„Nu suntem în bine (direcţia schimbărilor climatice din România, n.r.), pentru că dacă luăm în considerare ultimii 20 de ani, cei mai calzi din istoria măsurătorilor meteorologice şi în ţara noastră, deceniul 2011 – 2020 cel mai cald deceniu, pentru că 7 ani din acel deceniu sunt în top 10 cei mai calzi ani din istorie, 2019 – 2020 sunt pe locul întâi şi doi ca fiind cei mai calzi ani, şi în aceşti ani am avut abateri termice ale temperaturii medii anuale a aerului mai mari de 1,5 grade Celsius, şi menţionez acest prag pentru că reprezintă ţinta Acordului de la Paris, şi dacă nu implementăm măsuri specifice de adaptare la schimbările climatice ca să ajungem la neutralitate climatică în 2050, cu siguranţă efectele pot fi asupra anumitor sectoare ireversibile”, a menţionat şefa ANM.

Mateescu a subliniat, totodată, că schimbările în evoluţia condiţiilor climatice din România nu sunt o excepţie, ci o certitudine.

„Observăm ce se întâmplă cu fenomenele meteo extreme, periculoase: în luna iunie acest an am emis 68 de avertizări meteorologice de tip nowcasting de Cod roşu. În 24 de ore este prima dată când emitem mai mult de 36 de astfel de avertizări. Pentru prima dată în luna iunie am avut Cod roşu de caniculă în partea de vest a ţării, două zile consecutiv. Acest lucru nu face decât să confirme că într-adevăr schimbările observate în evoluţia condiţiilor climatice din ţara noastră nu sunt o excepţie, ci o certitudine”, a precizat directorul general al ANM.

Sursă – AGERPRES / Foto – pixabay.com