Județul TULCEA: Pajiştile din zonele limitrofe Munţilor Măcin, afectate de suprapăşunat

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 28 iunie 2021, 12:35

Directorul tehnic al Institutului de Cercetare-Dezvoltare (ICD) pentru Pajişti din Braşov, Teodor Maruşca, le recomandă locuitorilor din zonele limitrofe Parcului Naţional Munţii Măcinului să treacă pe agricultura ecologică, în contextul în care un studiu realizat în cinci comunităţi a demonstrat pericolul suprapăşunării.

Studiul a fost realizat în Cerna, Greci, Hamcearca, Jijila şi Măcin.

‘Producţia evaluată a acestor pajişti se cifrează în medie la 5,9 tone de masă verde la hectar, ceea ce ar suporta o încărcare cu animale de o jumătate de vită mare la hectar. Având mai multe vite, înseamnă suprapăşunat, distrugerea biodiversităţii, eroziune şi o sumedenie de dezechilibre majore. În cele cinci localităţi, în anul 2018, am întâlnit 7.530 de unităţi vită mare, circa 550 de bovine şi 51.000 de ovine şi caprine, iar încărcarea acestor localităţi este de 0,95 unităţi vită mare, aproape dublă faţă de capacitate’, a declarat directorul tehnic al ICD, în timpul unei conferinţe organizate de Administraţia Parcului Naţional Munţii Măcinului (APNMM).

Teodor Maruşca a recomandat comunităţilor să cultive plante furajere pe terenurile agricole şi să reducă astfel la jumătate presiunea asupra pajiştilor.

‘Stânele sunt focare de infecţie nemaipomenită, poluatoare, boli, dăunători, din cauză că oamenii nu sunt obişnuiţi să utilizeze aceste îngrăşăminte organice pe pajişte şi să crească producţia. Analizele de sol făcute de institutul nostru arată că există o carenţă extraordinar de mare de fosfor în sol. Dacă ai fosfor ai leguminoase, ai azot fixat biologic. Având fosfor şi azot, ai şi spor de producţie pe pajişte. Aplicarea agriculturii ecologice trebuie să vă stea în atenţie’, a mai spus Maruşca.

El a propus APNMM să declare mai multe pajişti cu arbori singulari din Munţii Măcinului ‘dehesa dobrogeană’, după modelul dehesei spaniole, sistem agrosilvopastoral apreciat ca o măsură eficientă de atenuare a efectelor negative ale aridizării şi deşertificării terenurilor cauzate de încălzirea globală, dar şi ca un model de dezvoltare durabilă.

‘O pajişte în câmp deschis are o participare a speciilor furajere de 36%, în timp ce sub arbori e cu 20% mai mult. De asemenea, valoarea pastorală este de 21% pe pajiştea deschisă şi de 37% sub arbori. Producţia de masă verde furajeră e de două tone la hectar, iar sub arbori e de 4,2 tone. Mai mult, animalele care stau sub arbori dau o producţie cu 20-40% mai mare decât cele care stau vacile în soare’, a menţionat directorul tehnic al ICD.

El a mai spus că populaţia poate să maximizeze profiturile în urma activităţii de creştere a animalelor.

‘Jambonul din porcul crescut în dehesa costă în jur la 140 de euro kilogramul, în timp ce cel făcut din porcul de crescătorie este de 40 sau 30 de euro kilogramul. (…) Cred că avem legislaţie şi pentru arborii izolaţi, numai că din nefericire nu se aplică’, a mai spus reprezentantul ICD.

Teodor Maruşca se află în conducerea ICD Braşov din anul 2009, este expert în habitate de pajişti şi tufărişuri, este membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice Bucureşti, membru corespondent al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România şi vicepreşedinte al Societăţii Inginerilor Agronomi din România.

Sursa – Agerpres