INTERVIU | Ion Băraru, profesor de Fizică: “Persoanele care sunt responsabile de educaţie, nu înţeleg necesitatea unei naţii de a avea urmaşi educaţi”

Publicat de Doina Sirbu, 15 iunie 2021, 08:56

Raportul de țară pentru România, referitor la studiul internațional TIMSS 2019, arată că peste maximum 10 ani, învățământul preuniversitar se va confrunta cu o criză serioasă de resursă umană calificată pentru aria curriculară matematică și științe. De asemenea, studiul realizat în rândul elevilor de clasa a VIII-a arată că țara noastră are cel mai mare grad de analfabetism funcțional din UE. ”Nu mai avem personal didactic, aceasta este realitatea”, spune un renumit dascăl constănțean, profesor de Fizică, cel care a deschis liceenilor calea spre înalta performanță în domeniul stațiilor spaţiale, ,,profesorul NASA” , Ion Băraru.

Mii de elevi riscă, peste câţiva ani, să nu aibă profesori bine pregătiţi. De pildă, pentru disciplinele Chimie, Fizică sau Matematică, absolvenţii de facultate nu sunt motivaţi să să îşi contruiască o carieră în ănvăţământ.

“După ’89, societatea noastră s-a confruntat cu foarte multe probleme, cea mai importantă fiind schimbarea valorilor. De exemplu, cadrul didactic, din personalitatea numărul 1 a devenit ultima personalitate din punct de vedere al respectului societăţii faţă de profesori, de învăţători. Salariile au fost cele mai proaste. Atractivitatea a devenit zero. În anteriorii 7 ani, în învăţământ, la Fizică, n-a intrat niciun profesor prin concurs. Populaţia de profesori este extrem de îmbătrânită. Cea care a apărut este de calitate cu puternice posibilităţi de a evolua, pentru că n-a avut când să se perfecţioneze. Celebrele cursuri de perfecţionare sunt absolut aiurea făcute. N-au nicio eficacitate. Au fost făcute numai ca să obţină punctaje pentru gradaţii de merit, tot interesul material”, a declarat profesorul de fizică, Ion Băraru.

Ministerul Edcaţiei trebuie să facă eforturi, astfel încât să sprijine elevii de excelenţă.

 “Sunt defavorizaţi în totalitate, pentru că nu li se acordă instrucţia corespunzătoare, intruirea, educaţia ştiinţifică şi aceasta se reflectă în final, în zestrea de intelectualitate de la noi, de intelectualitate ştiinţifică. Astfel că, profesori de Fizică nu prea mai sunt, profesori de Chimie nu prea mai sunt, profesori de Matematică sunt câţi mai sunt. Rezultatele noastre sunt din ce în ce mai slabe şi finalul este foarte previzibil. Redresarea din această situaţie este extrem de lentă. Eu am crezut că ne trebuie 50 de ani care să refacă învăţământul în totalitate. Nu mai avem personal didactic. Aceasta este realitatea, iar entităţile care trebuie să se ocupe de asta, cât de neinteresat să fii pentru soarta naţiei, să anulezi olimpiadele şcolare, concursurile şcolare, când se puteau face online peste tot”, mai spune profesorul de fizică, Ion Băraru.

Totuşi, copiii nu sunt atraşi de aceste discipline!

“Cine să îi atragă? Copilule drag, vino în învăţământ. Vei avea cel mai prost salariu. Cum să motivezi un copil, dacă statul nu acordă niciun sprijin pentru educarea inteligenţei ştiinţifice, cine să îi determine pe ei să ajungă oameni de ştiinţă”, spune Ion Băraru.

Odată cu înfiinţarea clasei pregătitoare, în şcolile gimnaziale au dispărut laboratoarele de ştiinţe.

“Au rămas ici şi colo la unele şcoli care aveau spaţiu mai mare sau erau directorii foarte legaţi de ştiinţe. Din punct de vedere al ştiinţelor, elevii din clasele de gimnaziu nu fac ceea ce este fundamental pentru vârsta lor, să experimenteze. Elevii care vin în liceu, constat de ani de zile, că nu ştiu decât Matematică şi Română. În tot gimnaziul nu contează absolut nimic din celelalte materii, contează numai Matematica şi Româna. Dar nu ştiu Matematică şi Română în sensul normal, sănătos. Dacă îi pui să judece altfel lucrurile pentru care este făcută Matematica sau Româna, adică să comunice, să interpreteze ştiinţific ceva şi să ajute cu relaţii matematice, nu ştiu absolut nimic. Ei au nişte scheme formate în 2 sau 3 ani de zile de meditaţii, cu ajutorul cărora intră la liceu şi după aia nu mai fac nimic. Noi reconstruim foarte greu gândirea elevului”, a mai declarat profesorul de fizică, Ion Băraru.

Studiul Internaţional pentru Matematică şi Ştiinţe realizat în rândul elevilor de clasa a VIII-a, arată că România are cel mai mare grad de analfabetism funcţional din Uniunea Europeană.

 “Cred că are şi cea mai mică şansă de recuperare, pentru că la noi, persoanele care sunt responsabile de educaţie, nu înţeleg necesitatea unei naţii de a avea urmaşi educaţi. Sunt ONG-uri care fac câte ceva, că simt că ceva alunecă. Au această motivaţie internă, dar nu există nimic sistematic. Învăţământul într-o ţară trebuie să fie ceva unitar, obligatoriu, indiferent de  structura politică”, a mai spus profesorul de fizică, Ion Băraru.

Potrivit chestionarului completat de profesori, s-a constatat că jumătate dintre ei consideră că au prea multe ore de predate şi prea multe sarcini administrative, iar majoritatea susţine că trebuie să acopere prea multă materie în clasă.

“Nu e adevărat. Aceasta se spune de când am intrat în învăţământ în 1974 – avem prea multe de făcut. Şi s-a scos, şi s-a scos, până s-a ajuns că elevul nu mai învaţă ce are de învăţat conform programei şi învaţă de pe net, că e suficient. Nu este adevărat că au chestiuni administrative. Cei care sunt diriginţi au plată specială pentru ora de Dirigenţie şi aceia fac un soi de chestiune administrativă. În rest, a-ţi pregăti lecţia, nu este o chestiune administrativă. Trebuie să o faci. Pentru o oră de lecţie pregătită, mai ales la începători, sunt necesare o oră şi jumătate sau două acasă. În rest, ce au de completat, documentele lor personale, face parte din meseria lor”, a declarat Ion Băraru.

Aveţi vreo recomandare pentru revigorarea învăţământului românesc?

 “Dacă de mâine, se rade tot, se uită tot ce a fost în învăţământ şi se pune ceva la loc, trebuie să înceapă cu: 1. cum facem selecţia profesorilor, nu trebuie să fie savanţi, trebuie să fie doritori să înveţe odată cu elevii. 2. Cum facem remunerarea profesorilor? Trebuie să fie salarii, astfel încât să fie motivante. Lumea îi consideră pe profesori funcţionari de stat. Nu este aşa. Ei sunt funcţionari de suflet. Funcţionează cu sufletele copiilor şi cu mintea lor, îi modelează. Prin concursuri penibile de ocupare a posturilor, niciodată în viaţa lor, profesorii care dau examenele acelea, nu o să se întâlnească cu temele din subiectele date în restul vieţii lor. Li se cere materie pe care au făcut-o o dată, o singură dată în facultate, care nu se predă la şcoală. De ce le dau subiecte care nu se folosesc niciodată? Mă refer la Fizică”, spune profesorul de fizică, Ion Băraru.

Trebuie regândit examenul de titularizare pentru Fizică?

“Bineînţeles! Avem proiecte în ţară, am văzut proiectul Academiei Române pe care nu l-a citit cine trebuie. Am văzut scris negru pe alb. Sunt necesari cel puţin 10% din Produsul Intern Brut (PIB) al ţării pentru o perioadă de mai mulţi ani, 25 de ani. Este prevăzut în lege ca în învăţământ să se dea 6% din PIB…niciodată nu s-a acordat. Este inadmisibil aşa ceva”, a declarat profesorul de fizică, Ion Băraru.

Interviu realizat de Aura Mierluş / Foto – pixabay.com