Ziua Europeană a Parcurilor Naţionale – Marius Lungu, conferențiar universitar în cadrul UOC, specializarea geografie: Scopul este protejarea biodiversității, nu scopul turistic

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 24 mai 2021, 10:17

Pe 24 mai, marcăm în fiecare an Ziua Europeană a Parcurilor Naţionale. Plecăm de la faptul că relația pozitivă cu natura este importantă pentru sănătatea umană. Poate crea bună stare, preveni problemele de sănătate publică și poate promova un stil de viață activ.

Discutăm pe această temă cu Marius Lungu, conferențiar universitar în cadrul Universității Ovidius Constanța, specializarea geografie.

Într-o lume, din ce în ce mai urbanizată, trebuie să creăm mai multe oportunități pentru cetățeni să se conecteze și să exploreze în aer liber … Așadar suntem invitaţi să conştientizăm valoarea şi beneficiile ariilor protejate. Sunt zone ale căror frumuseţe naturală şi bogăţie a faunei trebuie conservate. Ce este protecția mediului de fapt și care este importanța acesteia?

Marius Lungu: Protecția mediului este ansamblul de măsuri prin care se asigură ocrotirea, păstrarea, ameliorarea calității mediului și evitarea degradării elementelor acestuia, în scopul valorificării rationale a resurselor prin păstrarea echilibrului natural. Protecția mediului înseamnă de fapt exploatarea mediului de către om astfel încât să se obțină un profit cât mai mare într-un timp cât mai îndelungat, menținându-se totodată potențialul mediului de a satisface și nevoile generațiilor viitoare. Concret, se urmărește exploatarea resurselor naturale de către om astfel încât să fie menținută biodiversitatea, incluzând protecția și repopularea unor zone cu specii pe cale de dispariție, folosirea eficientă și reciclarea resurselor minerale precum și folosirea rațională și durabilă a solurilor, vegetației și a faunei.

Este nevoie de o zi europeană a parcurilor naționale?

Marius Lungu: Categoric da, aveam nevoie! În fiecare an, pe 24 mai sărbătorim această zi cu scopul de a apropia oamenii de natură și de a sensibiliza publicul cu privire la importanța frumuseții naturale în zonele protejate precum și la importanța conservării și gestionării durabile a ariilor protejate din Europa și din lume în general. Hotărârea sărbătoririi Zilei Europene a Parcurilor Naționale a fost luată în 1999, atunci când s-au împlinit 99 de ani de la crearea primelor 9 parcuri naționale în Suedia, mai exact în mai 1909. Peste 100 de organizații din 18 țări europene au organizat atunci evenimente de Ziua Parcurilor Naționale în Europa. În România, celebrarea acestei zile a fost marcată an de an prin organizarea unor manifestări dedicate celebrării unor evenimente cu semnificație deosebită în domeniul protecției naturii și al ariilor naturale protejate. Mă refer aici la diferite sesiuni de comunicări sau la expoziții de fotografie.

În România există mai multe parcuri naționale și parcuri naturale care sunt recunoscute prin lege drept arii protejate și, deși atât denumirile cât și scopul și activitățile din cadrul acestora sunt diferite, ideea înființării și a supravegherii lor are la bază același principiu: protejarea elementelor naturale. Care este rolul unui parc național?

Marius Lungu: Aș vrea să vă spun câteva lucruri despre aria protejată pentru că de aici pornim discuția pentru analiza parcurilor naționale. Uniunea Mondială pentru Conservarea Naturii definește aria protejată ca fiind un spațiu geografic larg delimitat cu scopul de a realiza conservarea pe termen lung a naturii precum și a valorilor culturale asociate. Parcul național este de fapt un teritoriu delimitat clar prin lege. Acolo se respectă anumite reguli impuse, cu scopul de a proteja mediul natural, respectiv vegetația, fauna și cadrul natural de activități ale omului. Scopul este protejarea biodiversității, nu scopul turistic.

Poate ar trebui să cunoaștem și diferența dintre un parc national și unul natural…

Marius Lungu: Un parc național reprezintă practic un spațiu geografic relativ extins, acolo unde sunt protejate peisaje, specii de plante sau animale, în timp ce un parc natural este o formă de conservare a mediului mai restrânsă decât parcul national, cuprinzând pe suprafața lui și activitate umană restrânsă, controlată și în acord cu necesitățile protecției mediului.

Dacă nu avem șansa unui parc național în zonă, ar putea fi aceste parcuri din orașul nostru o replică prin care omul să se simtă legat de natură?

Marius Lungu: Categoric da! Trăim în orașe din ce în ce mai aglomerate, cu foarte multe clădiri, zone rezidențiale, centre comerciale, mijloace de transport în comun și bineînțeles foarte mult trafic. La toate acestea se adaugă poluarea care ne afectează sănătatea și prezintă un factor major de stres. Dacă în orașele mici sau în zonele rurale oamenii au acces la mai multe parcuri de recreere, acest lucru nu se aplică în cazul zonelor mai aglomerate. În orașele mari precum Constanța, accesul la parcuri și spații verzi este deosebit de important pentru că timpul petrecut în aer liber, aproape de natură, este benefic atât pentru sănătatea fizică, psihică și pentru starea general de bine. Cu toate acestea, cercetările privind amenajarea arată că nu doar crearea acestor spații este importantă ci și utilitatea lor.

Care sunt parcurile naționale din Dobrogea?

Marius Lungu: În primul rând că România se poate mândri cu foarte multe valori natural demult pierdute de restul țărilor europene și anume suprafețe întinse de păduri virgine. În țara noastră sunt mai multe rezervații ale biosferei, mai multe parcuri naționale, și peste 900 de rezervații naturale. În România avem 13 parcuri naționale. Parcul Național Munții Măcinului este al 10-lea ca suprafață, este de fapt singurul din Dobrogea și cuprinde peste 11.000 de hectare pe diferite etaje de vegetație, cu Vârful Țuțuiatu care are 467 m. Întâlnim peisaje unice. Pe teritoriul acestui parc există una dintre cele mai vechi și interesante rezervații din țara noastră: Rezervația Naturală Valea Fagilor.

Realizator – Larisa Calistru