Autorităţile decid anul acesta dacă prelungesc prohibiţia pescuitului sturionilor

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 24 februarie 2021, 10:27

Autorităţile vor decide în primele luni ale acestui an dacă se va prelungi prohibiţia pescuitului sturionilor, după ce din luna aprilie a anului 2006 capturarea exemplarelor din speciile acestei familii a fost interzisă pentru prima dată în România.

Prima prohibiţie a încetat zece ani mai târziu şi ulterior a fost prelungită cu cinci ani, astfel încât comunităţile din Delta Dunării care aveau ca principală activitate capturarea sturionilor au fost obligate să găsească alternative la sursele de venit şi s-au axat în principal pe turism.

‘În sprijinul foştilor pescari de sturion, anul trecut, am început un demers pe lângă autorităţi şi cercetători pentru a avea un istoric al deciziei luate în anul 2006, pentru a afla dacă a fost legală şi dacă mai putem face ceva, cât timp nu am fost consultaţi. Vrem de asemenea să vedem care este stadiul actual al populaţiilor de sturion şi dacă populaţia afectată de măsura din anul 2006 poate primi un sprijin concret din partea statului, o reconversie profesională’, a declarat primarul comunei Sfântu Gheorghe, Valentin Sidorencu.

Primăria comunei recunoscută drept una dintre cele mai importante comunităţi de pescari de sturion din România doreşte ca, în urma demersului început anul trecut, o instanţă de judecată să decidă legalitatea măsurii de prohibiţie a pescuitului sturionilor.

Turismul este în momentul de faţă principala activitate a fostelor comunităţi de pescari de sturion, iar storceagul, borşul din sturion, este preferatul vizitatorilor.

În contextul prohibiţiei, localnicii folosesc somn în loc de morun, dar în restaurantele de lux, acolo unde este căutat şi caviarul, borşul din cel mai preţios peşte din această zonă a Europei se face chiar din sturion. Este un preparat accesibil şi căutat, în care vedete sunt sturioni aduşi din judeţul Vâlcea şi acomodaţi în Dunăre, apa lor naturală.

‘Ne-am gândit să creştem sturion în apa Dunării. Ferma este pe Dunărea Veche, chiar în spatele resortului, iar sturionii sunt în mediul lor natural. Există este adevărat şi riscuri, pentru că ei trebuie îngrijiţi, sunt boli care trebuie prevenite, dar ne asumăm aceste riscuri pentru ca peştele pe care-l servim oaspeţilor să fie proaspăt’, a afirmat Beniamin Crăciun, managerul unui resort din Deltă unde există şi o crescătorie de sturioni.

La rândul lui, unul dintre îngrijitorii sturionilor aduşi din Vâlcea, Cătălin P., în vârstă de 35 de ani, dă asigurări că exemplarele aduse în Deltă sunt bine îngrijite şi că se acomodează foarte uşor cu mediul natural.

‘În aceste două bazine de câte 25 de metri fiecare, avem crap, dar şi sturion. Stau aici cam două săptămâni, înainte de a fi pregătiţi pentru oaspeţi şi reacţionează bine la mediu, pentru că aici e apa lor naturală. Vara, acoperim bazinele cu stuf, pentru a-i feri pe sturioni de căldură’, a afirmat Cătălin P.

Potrivit Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, din luna octombrie, cercetători din diferite institute din ţară participă la grupuri de lucru pentru a reuni toate informaţiile obţinute în ultimii ani pe tema efectivelor de sturion din Dunăre şi Marea Neagră într-o singură lucrare care să stea la baza deciziei Guvernului României privind politica de management a acestei resurse.

Întâlnirile urmau să se desfăşoare lunar, la sediul Ministerului Agriculturii, în prezenţa delegaţilor Ministerului Mediului.

Până în prezent nu a fost făcută public nici un rezultat al întâlnirilor specialiştilor.

În lume, la ora actuală, există 26 de specii de sturion, şase dintre acestea, şipul, viza, cega, morunul, păstruga şi nisetrul, regăsindu-se şi în Dunăre până la începutul secolului trecut, potrivit Institutului Naţional de Cercetare şi Dezvoltare Delta Dunării (INCDDD). Două dintre ele, şipul şi viza, considerate specii foarte rare, au dispărut din Dunăre la începutul anilor ’60.

Suprapescuitul, poluarea Dunării care a afectat habitatele naturale şi scurtarea căii de migraţie pe fluviu sunt principalele cauze ale declinului populaţiilor de sturion.

Declinul speciei a fost înregistrat la nivel mondial, astfel că organizaţiile internaţionale au decis, în anul 1998, includerea acestor specii în anexele I şi II ale Convenţiei Internaţionale privind Comerţul cu Specii de Plante şi Animale Sălbatice Ameninţate (CITES), iar România s-a raliat acestor măsuri în anul 2006, atunci când a impus pentru prima dată prohibiţia pescuitului sturionilor.

Potrivit INCDDD, şi celelalte ţări de pe Dunărea Inferioară, Serbia, Bulgaria şi Ucraina, au interzis pescuitul comercial al speciilor de sturion.

Sursa – Agerpres / Redactor online – Daniel Țăndăreanu / Foto – Arhivă