De ce pleacă tinerii din Constanţa? Interviu cu profesorul Răzvan Pantelimon, de la Universitatea „Ovidius“
Publicat de , 6 ianuarie 2021, 11:34
În România ultimilor zece ani se constată o dinamică a populației pentru orașele mari. În timp ce unele au înregistrat salturi spectaculoase în privința numărului de locuitori, așa cum este cazul Clujului sau cel al Iașiului, altele au regresat, și în această categorie se încadrează și Constanța. La nivelul județului, orașe precum Năvodari, Eforie sau Techirghiol au înregistrat creșteri semnificative ale numărului de locuitori, mărindu-și populația cu peste 16 procente. Vă prezentăm un interviu pe această temă realizat de Laurențiu Despina cu profesorul Răzvan Pantelimon de la Universitatea Ovidius din Constanța.
Un studiu al Institutului Naţional de Statistică arată faptul că mai multe oraşe din România au înregistrat un regres al numărului de locuitori, în timp ce oraşe mai mici, din vecinătatea lor, au prosperat, mărindu-şi populaţia. Este şi cazul Constanţei, care a pierdut în 20 de ani 28.000 de locuitori. Domnule profesor, cum priviţi această statistică?
Este o statistică normală sau, mai bine spus, sunt nişte modificări normale, pentru că trăim într-o lume dinamică, într-o permanentă modificare. Avem modificări în ceea ce priveşte polii de putere economică, polii de dezvoltare. De asemenea, populaţia este mult mai dinamică, mai ales în zonele de înaltă calificare, care de obicei se găseau în oraşe, şi atunci pleacă fie în exteriorul ţării, fie către alte zone mai dezvoltate din punct de vedere economic. Cred că sunt normale astfel de modificări. Trebuie, însă, urmărite şi văzut exact dacă găsim categoriile specifice din care au pierdut oraşele acestea mai mari sau modificările pe categorii de vârstă, pe zone economico-demografice etc.
Constanţa anului 2020 este mai puţin ofertantă decât cea a anului 2000? Imaginea oraşului poate fi una dintre explicaţii? Sau cât de mult poate miza Constanţa doar pe vecinătatea cu marea?
Da, cred că putem spune că Constanţa a devenit mai puţin ofertantă pentru că în ultimii nu doar 20 de ani, chiar 30 de ani, s-a concentrat foarte mult pe zona de turism sau pe sectorul HORECA, aici incluzând şi zona de turism, uitând sau lăsând deoparte alte dezvoltări. Ca atare, apar astfel de probleme, oamenii nu se mai regăsesc, având practic o monoeconomie, pentru că, centrându-ne doar pe turism, cei care nu lucrează în turism sunt obligaţi să plece în alte zone. Dacă ne uităm practic, oraşele care s-au dezvoltat sau care au crescut sunt oraşele care din punct de vedere economic sau pe zona, să spunem, industrială, IT, s-au dezvoltat. Şi aici mă uitam – era vorba despre Cluj, Timişoara, în jurul cărora s-au dezvoltat foarte multe fabrici, industria auto etc.
În acelaşi timp, se dezvoltă considerabil zona localităţilor din apropierea Constanţei, aşa cum sunt Eforie, Techirghiol, Ovidiu, Năvodari, Lazu, Agigea, Cumpăna, Valu lui Traian. Ce credeţi că a înclinat balanţa şi a încurajat această migraţie a populaţiei?
Este normal, aşa se întâmplă şi în alte părţi, oamenii vor linişte, spaţiu verde, confortul oferit de o locuinţă personală şi nu una colectivă, dar, cu toate acestea, vedem că oamenii din zona aceasta lucrează tot în oraş sau îşi desfăşoară activităţile tot în oraş şi atunci trebuie puse în balanţă dacă ne gândim la timpul pierdut pe drum, infrastructură, cât de mult este dezvoltată sau nu. De aceea cred că, mai ales acum, odată cu modificările aduse de pandemie, dezvoltarea telemuncii, o să asistăm la o dezvoltare şi mai intensă a acestui fenomen, de aceea cred că trebuie gândite politicile publice pe regiunea metropolitană şi nu neapărat pe oraş, trebuie să încurajăm dezvoltarea transportului public alternativ, tot ceea ce înseamnă această dezvoltare metropolitană.
Interviu realizat de Laurenţiu Despina / Foto – Arhivă
