Pandemia ne-a îngrădit mult viaţa, dar ne-a învăţat ceva. Care este cel mai mare duşman al sănătăţii noastre şi cum putem lupta cu el
Publicat de Doina Sirbu, 27 octombrie 2020, 09:17
Păstrăm distanţa socială, purtăm corespunzător masca… acoperim nasul şi gura…. şi ne spălăm pe mâini cât de des putem. Teama de a nu ne infecta cu noul coronavirus ne-a schimbat mult comportamentul în societate. Însă, mesajele publice repetate nu ne fac neapărat mai conştienţi de pericol, uneori ne enervează şi ne revoltă, explică psihologii. Cum ar trebui să fie construite mesajele către populaţie am aflat de la psihologul Andra Tănăsescu, vicepreşedinte al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă.
“Toată situaţia asta ne-a răpit lucruri care sunt, într-adevăr esenţiale pentru noi, dar, din punctul meu de vedere nu ne-a luat tot ce este frumos şi încă avem foarte lucruri frumoase, care sunt în jurul nostru. Să ne gândim că sunt personae, care poate au pierdut pe cineva drag, în toată perioada asta şi nu au putut fi alături de ei. Să ne uităm un pic în viaţa noastră şi se vedem concret ce este rău şi să separăm de ce este bun, pentru că nu am întâlnit până acum, cel puţin eu, o persoană care să nu aibă şi bun în viaţă. E ca la o floare. Eu am două flori în faţa mea, una este Răul, pe care îl am în viaţă şi alta este Binele. Dacă eu ud doar la Rău, normal că acela va creşte şi mă va durea din ce în ce mai tare. Foarte mulţi dintre noi încă avem prieteni cu care vorbim constant, chiar dacă nu putem să ne vedem cu ei fizic, mulţi dintre noi încă avem hobby-uri, care se pot face şi acasă, mulţi dintre noi încă putem să ieşim afară, să ieşim cu bicicleta, să urcăm pe munte, să urcăm pe munte…”
Analiştii ne avertizează că urmează o criză economică şi ne recomandă să cheltuim mai puţin, să renunţăm la vacanţe, distracţii, petreceri. Ce ne mai rămâne?
Psiholog Andra Tănăsescu: ”Cred mai degrabă că ar fi util să fim cumpătaţi. Aş recomanda să se mute măcar investiţiile în ceva care se aducă roade pentru suflet. Cu cât ne umplem mai mult sufletul cu bucurie, cu recunoştinţă, cu iubire, cu atât mai mult scade frica. Ea ne este mai mare duşman în perioada asta, decât virusul în sine. Frica ne destabilizează mai tare decât orice boală, ne slăbeşte organismul şi ne face vulnerabili în faţa a orice, nu doar a virusului care umblă acum.”
Noul coronavirus a aşezat o barieră între oameni, ne-a îndepărtat şi ne-a făcut mai temători. Cum se văd lucrurile acestea din perspectiva unui psiholog?
Psiholog Andra Tănăsescu: ”Din perspectivă psihologică, în momentul în care mă sperii la orice, mai ales că suntem într-un sezon în care oricum răceala şi gripa apar. Să fug de oricine care strănută, tuşeşte pe lângă mine sau, şi mai tare, să mă blamez şi să-mi fie ruşine pentru că eu strănut sau mie îmi curge nasul, nu ajută cu nimic organismul să lupte împotriva a orice se întâmplă cu el. Este important nu neapărat să scăpăm de frică, pentru că frica este sănătoasă, însă să realizăm că ce nu putem să controlăm, dacă doar stăm şi ne focusăm pe el, oricum ne face rău şi dacă nu avem. Organismul nostru funcţionează şi în funcţie de ce gândim şi simţim noi, nu este doar bazat pe ce mîncare îi dăm şi pe ce activităţi avem zi de zi. Dacă deja sunt pe picior de dezechilibru riscul de îmbolnăvire creşte.”
Primim continuu tot felul de mesaje, cu rolul de a ne pune în gardă faţă de noul coronavirus. Cât de eficiente credeţi că sunt aceste mesaje?
Psiholog Andra Tănăsescu: “Gândiţi-vă la un copil mic, în momentul în care îi spunem: “Nu mai face aia, fă aia, aia…!” în continuu, la un moment dat, va izbucni, pentru că va fi bombardat cu aceeaşi informaţie şi va spune “Da, am înţeles de prima dată, nu sunt prost!” Ce fac publicaţiile, programele tv şi, inclusiv, instituţiile… intenţia este foarte bună în spate, pentru că, într-adevăr, am văzut oameni pe stradă care nu au nicio problemă să iasă fără mască, am văzut oameni care îşi ţin masca în moduri în care nu ar trebui ţinută. Însă, înţeleg şi nevoia de a o face. Foarte multe persoane critică toate deciziile luate de Guvern, fără să vadă şi faptul că este dificil şi pentru ei, suntem enorm de mulţi. Şi atunci fac şi ei ce pot. Ce mi-ar plăcea să văd mai mult? Să văd un pic şi partea pozitivă, pentru că se pune atât de mult accent pe ce este rău, încât tot ce fac este să sporească frica şi furia în oameni şi revolta. Acum, mai mult ca niciodată, avem nevoie să vedem şi partea bună în chestia asta, pentru că orice lucru în viaţă are o parte bună şi o parte rea. Partea bună, din punctul meu de vedere, la nivel global, este că ne pune într-o perspectivă în care să privim şi altfel lucrurile. A alerga după bani, după un job, după te-miri-ce lucruri, care nu sunt cu adevărat importante pentru noi, îşi pierde semnificaţia în momentul în care nu mai poţi să fi lângă cei dragi, nu mai poţi să ieşi. Oricum, noi nu prea mai eram în conexiune unii cu ceilalţi, acum ni se arată ce înseamnă cu adevărat pentru noi să fim deconectaţi.”
Cum ar fi mai eficient să comunicăm despre acest virus? Sunt oameni, care se demoralizează uşor, şi spun că preferă să nu mai urmărească ştirile.
Psiholog Andra Tănăsescu: “Aş putea să răspund cu o întrebare, ce vreţi să transmiteţi de fapt oamenilor, ce vreţi să treziţi în oameni? Când vrem să comunicăm ceva în oameni, care să trezească o anumită reacţie, important este să ne dăm seama care este nevoia lor. Toţi avem multe nevoi în spate şi avem şase principale: avem nevoie de certitudine în viaţă, de siguranţă, de stabilitate, chestie care lipseşte foarte mult în perioada asta şi este greu de obţinut, mai ales din exterior. Avem nevoie de incertitudine, de iubire, de a ne simţi importanţi, de a simţi că evoluăm şi de contribuţie. Şi, din aceste nevoi, foarte important este să vedem din ce reacţionează ei când se revoltă, ce li se încalcă? Nevoia de a fi ce? Speciali. Marea majoritate a oamenilor, care refuză să poarte mască sau reacţionează în contră, au nevoia să se simtă unici, deosebiţi. Şi atunci o fac, pentru că orice nevoie putem să o împlinim şi într-un mod pozitiv şi într-un mod distructiv, aleg varianta distructivă, în care, în loc să fie speciali făcând ceva constructiv pentru ei, pentru cei apropiaţi sau pentru societate, aleg varianta asta. Ca să putem să obţinem un alt răspuns este nevoie să schimbăm mesajul, să schimbăm intenţia din spate, să realizăm că suntem parte dintr-un tot. Chiar şi cei care au impresia că li se face o defavoare, să înţeleagă că este şi pentru ei, că sunt şi ei incluşi.”
Interviu realizat de Cristina Ghelasie / Foto – pexels.com
