25 octombrie, Ziua Armatei Române

Publicat de Doina Sirbu, 25 octombrie 2020, 10:34

Pe 25 octombrie, în fiecare an, este sărbătorită Ziua Armatei României instituită prin Decretul nr. 381 din 1 octombrie 1959.

Totodată, 25 octombrie reprezintă şi data de naştere a Regelui Mihai I.

Despre importanţa acestei zile a vorbit, la Inteviul dimineţii, prodecanul Facultăţii de Istorie şi Ştiinţe Politice a Universității “Ovidius”,  Daniel Citirigă.

Există vreo legătură între alegerea Zilei Armatei Române în aceeaşi zi cu cea de naştere a Regelui Mihai I?

Daniel Citirigă – Sigur, la data la care ea a fost aleasă, dacă ne gândim la Decretul din 1959, nu putea să existe, pentru că aveam un stat comunist care era prin evoluţie şi definiţie, istoric vorbind, tocmai împotriva monarhiei, comuniştii fiind cei care l-au forţat pe Regele Mihai I să abdice.  Însă, legătura eliberării oraşului Carei cu ziua Regelui Mihai există, pentru că atunci toată România a dedicat această eliberare Regelui, în 1944. Ceea ce trebuie să spunem e că nu întâmplător se stabileşte în 1959, pentru că până în 1958 a fost data de 2 octombrie, atunci când se considera că Stalin a dat ordinul înfiinţării Diviziei Tudor Vladimirescu. Este cea formată în URSS din prizonierii români şi şi care a fost un fel de braţ armat al venirii sovieticilor în România. După plcerea trupelor sovietice în 1958 de pe teritoriul României, vedem că la un an, printr-un decret, se stabileşte data de 25 octombrie ca Ziua Armatei Române care reprezintă eliberarea ultimului teritoriu românesc de armatele maghiare în nord-vestul României.

Ce s-a întâmplat, pe scurt, în ziua de 25 octombrie 1944?

Daniel Citirigă – Armatele române, după 23 august 1955, România întoarce armele împotriva foştilor aliaţi  – a Germaniei naziste în special, trupele române se alătură celor sovietice şi încep procesul de eliberare a Transilvaniei de Nord-Vest, teritoriu care, după Arbitrajul de la Viena din 30 august 1940, aparţinea Ungariei.  Astfel, a urmat o serie de bătălii foarte importante la Oarba de Mureş până în Nord-Vestul ţării, Carei fiind ultima localitate eliberată, iar preţul a fost unul pe măsură în bătălie. În jur de 50 de mii de soldaţi români şi-au pierdut viaţa. Această regiune a Nord-Vestului Transilvaniei era încărcată de simbolism şi dorinţă. Practic, şi România şi Ungaria intraseră în Război alături de Hitler împotriva Ununii Societice pentru a recupera toată Transilvania. Şi de aici putem înţelege şi de ce a fost atât de dură bătălia pentru Transilvania, după care Armatele Române continuă al Doilea Război Mondial până ajung în Cehoslovacia.

Există o confuzie referitoare la acest teritoriu al Ardealului de Nord care, la acea vreme, în toamna lui 1944, era ocupat, susţin unele surse de Germania, altele doar de maghiari şi după 1944, 25 octombrie, de fapt, a rămas ocupat de sovietici, ca apoi să fie retrocedat României.

Daniel Citirigă – A rămas ocupat de societici, oficial, pentru că acest teritoriu aparţinea de Ungaria, iar Stalin a luat acest teritoriu şi l-a înapoiat Românei abia după instalarea Guvernului Petru Groza, în martie 1945. Abia atunci Transilvania revine în totalitate în frontierele României şi ea revine şi ca un premiu, spune Stalin, pentru faptul că România a întors armele înaintea Ungariei. După instalarea Guvernului Petru Groza, ca o dovadă a faptului că URSS susţine Românie şi mai ales un guvern pro-comunist, Transilvania revine, oficial, în cadrul frontierelor  române.

I-a conferit, practic, o credibilitate sporită lui Petru Groza în noul guvern…

Daniel Citirigă – Da, evident, era o bună carte de vizită pentru un guvern, care, din multe puncte de vedere nu era susţinit de polulaţie şi asta voia să fie şi un impuls pentru a intra cu dreptul în noua guvernare Petru Groza.

Şi Petru Groza era şi originar din acea regiune.

Daniel Citirigă – Era din Transilvania. El era fiul unui preot.  Făcuse şcoala la Budapesta. Era cu vederi de stânga, făcuse parte din partidul Agrar. Era Partodul Muncitoresc, dar era comunist. Făcuse parte din partidul de guvernare ţărănistă  în perioada interbelică. Era vorbitor de maghiară. Profilul lui nu era în niciun caz de comunist, adică venea dintr-o familie foarte avută.

Era o persoană foarte potrivită pentru perioada de tranziţie.

Daniel Citirigă – A fost foarte potrivită pentru perioada de tranziţie şi s-a mulat foarte bine pe viziunea sovietică, cu ghilimelele de rigoare.

Interviu realizat de Mircea Taiss / Foto -Armata României, pagina de Facebook