1 Octombrie, Ziua Mondială de Luptă împotriva Cancerului la Sân | Dr. Ina Petrescu: „Este foarte important să abordăm științific această boală, pentru că se poate trata cu mare succes“
Publicat de , 1 octombrie 2020, 10:45
1 Octombrie este ziua de luptă împotriva cancerului de sân. În țara noastră, aproximativ 6000 de femei sunt diagnosticate anual cu acest tip de cancer. Incidența ar putea fi mult mai mică dacă evaluările de screening și controalele medicale s-ar efectua periodic. Iar doamnele greu încercate de această maladie nu trebuie să dispere,întrucât reconstrucția de sân post-mastectomie le va reda feminitatea și încrederea, este de părere Ina Petrescu, medic primar Chirurgie plastică, estetică și microchirurgie reconstructivă cu specializare în reconstrucția sânului, la Spitalul Universitar București.
Foarte multe femei luptă cu această boală. De ce s-a ajuns aici?
Dr. Ina Petrescu: Este adevărat că și România se află în același trend cu celelalte țări, nu stăm nici mai bine dar nici mai rău. Este o boală care afectează una din opt femei din țara noastră. Ar fi minunat și este extrem de simplu să existe o prevenție reală. În mod normal fiecare femeie ar trebui să primească acasă anual, prin poștă, o înștiințare. Să vină să își facă o radiografie sau o mamografie la sân. Sunt investigații simple, nedureroase și care pot identifica din timp prezența cancerului mamar într-o formă incipientă. Aceasta trebuie să fie atitudinea corectă pentru scăderea incidenței. Din păcate, nu se întâmplă așa, însă din toate activitățile noastre de conștientizare atrag mereu atenția: faceți o ecografie la sân, faceți o mamografie dacă aveți peste 40 de ani.
Și totuși cancerul de sân poate fi doar un episod nedorit, doar o cumpănă într-o viață împlinită, dacă este depistat la timp, imediat ce apar primele semne. V-ați implicat foarte mult, pro bono, în această luptă, prin acțiuni de reconstrucție la sân prin care le-ați readus doamnelor zâmbetul pe bune…
Dr. Ina Petrescu: Eu m-am încăpățânat încă de când a debutat în România, la Spitalul Universitar București, programul de reconstrucție mamară după cancer, să ajut cât mai multe femei și sper că am reușit. Totodată am o acțiune de ajutor a femeilor care au avut cancer și au nevoie de reconstrucție la sân în cadrul programului Asociației „Zetta” și încerc să putem ajuta măcar o pacientă pe lună. Permanent trebuie să luptăm pentru a ajuta cât mai multe femei, și nu numai în centrele universitare. Trebuie ca fiecare chirurg plastician să poată ajuta din ce în ce mai multe femei să își recapete feminitatea. Voi continua această luptă, este principala mea activitate de reconstrucție a sânului. Pot spune că sunt mulțumită, după 6 ani și jumătate am reușit să impunem în opinia publică această atitudine normală. Pentru că reconstrucția sânului nu este un moft. Înseamnă calitatea vieții pentru femei care au învins cancerul. Dacă la început aveam reconstrucții secundare (după ce femeile își terminaseră tratamentul chimioterapic și radioterapia) acum din ce în ce mai multe femei accesează reconstrucția mamară și doresc să o facă simultan cu partea de oncologie. Este adevărat că reconstrucția simultană, imediată, se poate face în cazuri bine selectate de tumori incipiente, la persoanele care nu au nevoie de radioterapie. Și aceasta este o veste care mă bucură, faptul că începem să facem reconstrucții imediate este un semn foarte bun pentru noi.
Totuși, femeile erau reticente. Lovite de cancerul la sân, refuzau să accepte o nouă intervenție chirurgicală, nici nu voiau să audă de reconstrucția mamară…S-au mai schimbat lucrurile între timp?
Dr. Ina Petrescu: Dacă eu operez și doamne de 70 de ani înseamnă că da, s-au schimbat…Însă vreau să știți că reconstrucția sânului este în primul rând o opțiune personală. Fiecare femeie este liberă să aleagă cum dorește să fie. Nu toată lumea accesează programul de reconstrucție mamară. Nu numai în România, ci și în țările vestice. Însă consider că, pentru o persoană activă, plină de viață și care dorește să aibă o viață bună în continuare, este absolut necesar. Nu poți să trăiești cu proteză externă, este neplăcută și te stânjenește în multe activități cotidiene. Permanent acolo va exista o cicatrice care nu este numai fizică, este și psihică. Peste ea se poate trece cu grație datorită acestor metode reconstructive de creare a unui nou sân pe care noi le avem la îndemână. Am observat la toate femeile care au făcut reconstrucție mamară că nu au regretat. Sunt femei care și-au refăcut viața (inclusiv viața de cuplu), sunt femei care au dorit apoi să avanseze în carieră, deși nu se mai gândeau că își vor mai dori lucrul acesta și cel mai mult mă bucură să le văd venind la control înfloritoare. Se îmbracă frumos, se aranjează, se machiază. Este o mare mulțumire pentru mine.
Care este implicarea statului român (dacă ea există)? În trecut simetrizarea sânilor trebuia suportată de pacientă, fiind considerată operație estetică…
Dr. Ina Petrescu: Acum simterizarea sânilor se poate face și ea în baza asigurărilor sociale, am înțeles că în cuantmul unei anumite sume. Dar este un lucru bun care s-a întâmplat în acest an. E adevărat că este puțin cam târziu acum și în contextul pandemiei actuale, în care prioritare sunt urgențele. E venit puțin cam târziu, dar este binevenit gestul. Deci se poate efectua și simetrizarea.
Să discutăm și despre psihicul pacientelor care au trecut printr-o mastectomie și apoi printr-o reconstrucție mamară. Care este starea de spirit a doamnelor, cum le impactează reconstrucția sânului?
Dr. Ina Petrescu: Este clar că atunci când vin la controlul inițial pentru reconstrucție multe femei au o durere în suflet, o nemulțumire la aspectul lor, pentru că în primul rând este vorba despre integritatea anatomică a corpului și de tot ceea ce înseamnă implicațiile lipsei sânului din viața de zi cu zi. Pentru o femeie care are un sân foarte mare restant vă dați seama că lucrurile sunt mult mai dificile. Sau o traumă psihică, o marcă destul de adâncă. Lucrurile se schimbă radical după reconstrucție. Și cel mai vizibil este acest lucru la femeile care au făcut reconstrucție secundară. Ele o perioadă nu au avut sân, iar recăpătarea acestuia le transformă absolut spectaculos. Pur și simplu înfloresc și își recapătă pofta de viață. Viața unei femei trebuie să aibă calitate. Nu trebuie să trăiască până la finele ei cu această cicatrice adâncă. Sunt femei care au făcut mastectomia în 1990 și nu s-au lăsat. Și-au dorit să își recapete sânul, iar acest lucru este absolut uimitor pentru mine. Este clar că sunt fericite, absolut niciuna nu a regretat că și-a făcut reconstrucție. Consider că merită efortul de a mai suporta o operație. Am făcut acest efort de a face simterizarea simultană tocmai pentru a le veni în ajutor doamnelor.
În final, pentru că este 1 Octombrie, Ziua de Luptă Împotriva Cancerului de Sân, aș vrea să le transmiteți femeilor din România un mesaj…
Dr. Ina Petrescu : Mesajul meu este simplu: în primul rând trebuie să aibă grijă de ele. Trebuie să își autopalpeze sânii lunar. Femeile care au sub 40 de ani să meargă o dată pe an să facă o ecografie, este total nedureroasă și minim invazivă. Iar doamnele trecute de 40 de ani să facă o mamografie. Dacă se întâmplă să afle că au cancer mamar să nu intre într-o zonă neagră. Cancerul mamar se tratează foarte bine în anul 2020, metodele de chimioterapie sunt deosebit de eficace. Adeseori cancerul nici nu se mai vede imagistic după o perioadă de tratament chimioterapic. Totodată, mai am un mesaj foarte important: să nu cadă pradă celor metode homeopate, naturiste…nici nu știu cum să le denumesc. Am văzut foarte multe femei care au negat boala, care au negat metodele medicinii moderne de tratament a cancerului și vin după câțiva ani în gardă, într-o etapă mult depășită, în care nu se mai poate face nimic. Este foarte important să abordăm științific această boală, pentru că se poate trata cu mare succes, iar sânul pierdut se poate recăpăta și reconstrui foarte frumos. Doamnelor, vreau să fiți curajoase, vreau să fiți puternice, să aveți grijă de voi și să fiți încrezătoare că lucrurile se pot rezolva! Chiar dacă uneori mai greu, dar eu am nădejde (și lucrul acesta mi-l demonstrez în fiecare zi) că putem trece cu bine peste un astfel de obstacol.
Interviu realizat de Larisa Calistru / Foto – Arhiva personală
