INTERVIU | Roxana Bojariu, coordonatorul Departamentului de Climatologie din cadrul ANM: „Am avut o lună septembrie foarte caldă. E un semn al schimbării climatice la nivelul României“

Publicat de , 30 septembrie 2020, 12:04

Am avut zile calde și însorite, în luna septembrie, dar în următoarea perioadă vor fi temperaturi mai scăzute, vânt și precipitații. Nu vor lipsi nici fenomenele extreme. Roxana Bojariu, coordonatorul departamentului de climatologie din cadrul ANM, descrie contextul climatologic al acestei toamne, în România, cu accent pe zona Dobrogei.

A venit toamna, temperaturile au început să scadă. Care este contextul climatologic al toamnei anului 2020 în țara noastră?

Roxana Bojariu: Este un context cu care ne-am obișnuit în ultimii ani, a început cu o lună septembrie foarte caldă. În general, în ultimii ani am avut o prelungire a verii în luna septembrie și lucrul acesta pare să fie o constantă în ultimii ani și probabil va continua în anii și deceniile următoare. E un semn al schimbării climatice la nivelul României. Așa cum arată acum până în decembrie inclusiv estimările prognostice, cu modelele climatice de la Centrul European, se prefigurează o toamnă în care probabilitatea de a avea temperaturi mai ridicate decât în mod obișnuit e un pic crescută. Vorbim aici de un interval de referință recent: 1993-2016. În cazul precipitațiilor există și aici informație, doar că ea este mai puțin relevantă. E mult mai greu să faci estimări pentru precipitații. Modelele de la Centrul European sugerează că am putea avea precipitații ușor peste media intervalului chiar de-a lungul coastei Mării Negre. Avem deci de-a face cu modificări destul de importante. Trebuie să luăm în calcul și fenomenele extreme pe durată mai scurtă de timp. Aici e și mai greu să faci o estimare cu anticipație mare. Va trebui să urmărim actualizările zilnice, care ne pot spune cu câteva ore înainte intensitatea și localizarea fenomenelor extreme. Din păcate ele nu vor lipsi.

Am avut zile de vară în această toamnă frumoasă. Ce ne așteaptă în zilele următoare?

Roxana Bojariu: Ați observat că trecem printr-un episod de răcire. Este foarte interesant cum am avut această înlocuire a aerului foarte cald cu un aer mult mai rece. Înlocuirea s-a făcut relativ brusc și cu fenomene extreme. Pentru că atunci când avem un astfel de contrast între condițiile anterioare și frontul acesta care a traversat România, evident că avem manifestări convenctive. Ploile au fost foarte abundente și acesta e iarăși un lucru care revine în ultimii ani și poate fi legat de încălzirea globală. Intensitatea precipitațiilor crește pe intervale foarte scurte de timp și va continua să crească și în condițiile încălzirii globale în anii și deceniile care vin. Astfel de precipitații aduc probleme, ați văzut în orașe mai ales, acolo unde avem și izolarea solului mai mare și acolo unde avem și izolarea solului mai mare și acolo unde curgerea de suprafață este mult mai puternică. Practic acolo trebuie să regândim, să redimensionăm toată infrastructura pentru a face față acestor noi condiții climatice. În ceea ce privește intervalul imediat următor vom avea temperaturi ușor scăzute, dar de fapt apropiate în multe cazuri de normalul perioadei. A fost mult prea cald înainte, în așa fel încât răcirea ne-a adus în multe regiuni la normalul perioadei. Această răcire relativă se va stopa spre sfârșitul acestei săptămâni și vom avea iarăși o ușoară încălzire.

Despre zona Dobrogei ce ne puteți spune?  

Roxana Bojariu: Zona Dobrogei a trecut printr-o perioadă de secetă foarte puternică. Practic anul agricol care a început anul trecut în septembrie și s-a terminat acum în august a situat estul, sud-estul României printre primii 5 ani cei mai secetoși din punct de vedere al cantității de precipitații ce s-a cumulat în această perioadă de timp. Precipitațiile care au venit și care vor veni ajută începutul noului an agricol. Pe lângă precipitațiile abundente și această răcire, intensificarea vântului a fost un element important în episodul prin care trecem. Intensificarea vântului e iarăși legată de contrastul termic foarte cald care a fost înlocuit relativ rapid de un aer mai rece.

Pandemia a dus la oprirea activității industriale masive. A avut ea vreun rol în temperarea fenomenelor extreme?

Roxana Bojariu: Din păcate nu și nici nu avea cum să aibă acest rol. Această reducere a activităților noastre care s-au văzut relativ repede în indicatorii de poluare, inclusiv în cazul unor concentrații de gaze cu efect de seră a fost totuși de scurtă durată. Dar dacă ne gândim la scara de timp climatică practic cum s-a terminat perioada de urgență sau de izolare toată lumea a reluat activitatea poate cu intensitate mai mare. Și atunci emisiile de gaze cu efect de seră și care au importanță pe termen lung în cazul schimbării climei au revenit la un nivel foarte mare. Poluarea care apare și ea în marile aglomerări urbane din păcare a reapărut așa că lucrul acesta ar trebui să ne pună pe gânduri și o repornire serioasă ar fi trebuit să aibă în vedere și o repornire verde, o repornire care să nu ne readucă pe căile vechi, să ne conecteze la o transformare pe care toți o avem acum în vedere. Toată lumea vorbește de pactul verde european și de faptul că în 2050 ar trebui să ajngem la neutralitate climatică. Adică ceea ce emitem prin activitățile noastre să poată să fie contrabalansat de sursele de absorbție naturale , în așa fel încât intervenția noastră în mediu să fie minimă.

Interviu realizat de Larisa Calistru / Foto – Arhiva personală