DIICOT: Percheziţii în judeţul Constanţa la persoane bănuite de trafic de minori şi proxenetism
Publicat de Doina Sirbu, 10 iunie 2020, 09:24
Procurorii DIICOT au efectuat, miercuri, nouă percheziţii pe raza judeţului Constanţa la persoane bănuite de trafic de minori şi proxenetism.
Potrivit unui comunicat al DIICOT transmis AGERPRES, miercuri, procurorii de la Serviciul Teritorial Suceava, împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul BCCO Suceava, au efectuat nouă percheziţii domiciliare, pe raza judeţului Constanţa, într-o cauză vizând destructurarea unui grup infracţional organizat specializat în săvârşirea infracţiunilor de trafic de persoane, trafic de minori şi proxenetism.
S-a reţinut că cei nouă suspecţi, toţi din municipiul Mangalia, judeţul Constanţa, ar fi constituit în cursul anului 2017 un grup infracţional organizat şi, în perioada august 2017 – martie 2018, ar fi acţionat în mod coordonat în scopul comiterii infracţiunilor de proxenetism, trafic de persoane şi trafic de minori, membrii grupului obţinând foloase patrimoniale importante în urma determinării şi/sau înlesnirii practicării prostituţiei, precum şi în urma exploatării sexuale a mai multor tinere, unele dintre acestea fiind minore.
Concret, spun procurorii, membrii grupului ar fi racolat persoane tinere de sex feminin din zona rurală a judeţului Constanţa, care, în principal, proveneau din familii dezorganizate cu o situaţie materială precară şi care ar fi fost transportate pe raza altor localităţi din ţară – Suceava, Botoşani, Brăila, Buzău, Bistriţa, Cluj-Napoca, Sibiu, Zalău, Arad, Baia Mare, Oradea, Târgu-Jiu, etc. – unde erau cazate în apartamente închiriate în regim hotelier sau chiar în unităţi hoteliere, unde întreţineau raporturi şi acte sexuale contra cost cu diverşi „clienţi”, banii astfel obţinuţi revenind membrilor grupului.
„În realizarea activităţii infracţionale membrii grupului sau chiar tinerele care practicau prostituţia, instruite de aceştia, au postat anunţuri în mediul online. În ceea ce priveşte această activitate, membrii grupului le instruiau pe tinere cu privire la modul gestionării anunţurilor postate, astfel încât acestea să fie primele în lista de căutări afişată de site, urmărindu-se racolarea unui număr mai mare de ‘clienţi’ şi, în final, obţinerea unor sume mai mari. De asemenea, tinerele erau instruite cu privire la tarifele practicate, precum şi cu privire la modul de abordare a ‘clienţilor’ , membrii grupului stabilind aceleaşi tarife când acţionau pe raza aceleiaşi localităţi”, se precizează în comunicat.
Conform DIICOT, membrii grupării infracţional organizate, în baza unei înţelegerii anterioare, şi-ar fi stabilit localităţile din ţară în care să acţioneze eficient, având ca scop final maximizarea câştigurilor.
Membrii grupului urmăreau ca în aceeaşi perioadă, pe raza aceleiaşi localităţi, să practice prostituţia sau să exploateze sexual cel mult de 3-5 tinere, ca urmare, la diferite intervale de timp, localitatea, respectiv locaţia, erau schimbate. Ei foloseau metoda cunoscută cu denumirea de „touring” (turism sexual), ce presupune schimbarea la o anumită perioadă de timp a spaţiilor de cazare, precum şi a oraşelor, indică procurorii.
„Totodată, prin folosirea acestei metode, membrii grupului nu atrăgeau atenţia organelor de urmărire penală, având în vedere faptul că aceştia nu acţionau pe raza localităţii de domiciliu, iar documentarea şi probarea activităţii infracţionale era îngreunată în aceste condiţii. Ba mai mult, aceştia acţionau ‘din umbră’, sens în care le instruiau pe tinerele care practicau prostituţia sau erau exploatate sexual cu privire la închirierea imobilelor, cu privire la postarea anunţurilor, cu privire la abordarea clienţilor şi cu privire la modalitatea de remitere a sumelor obţinute în urma întreţinerii de raporturi sau acte sexuale contra cost, pentru a crea aparenţa că activitatea de prostituţie se desfăşoară de către aceste tinere pe cont propriu”, arată DIICOT.
Astfel, spun oamenii legii, de regulă, în cazul închirierii de apartamente nu se întocmeau contracte în formă scrisă, deşi membrii grupului erau cei care căutau astfel de locaţii şi, uneori, îl contactau pe proprietar. „În general, tinerele care practicau prostituţia erau folosite la activitatea de închiriere a apartamentelor sau a camerelor de hotel/pensiune”, precizează DIICOT.
Conform sursei citate, persoanele vătămate ar fi fost supravegheate direct de membrii grupului care, prin modul în care erau organizaţi, urmăreau să aibă un control asupra acestora şi a sumelor încasate de la „clienţi”.
„Membrii grupului locuiau în aceleaşi locaţii folosite la practicarea prostituţiei, le controlau prin intermediul telefoanelor mobile, în ipoteza în care nu se aflau în aceleaşi locaţii, le solicitau la diferite intervale de timp predarea sumelor de bani obţinute, banii fiind remişi în mod direct. În unele cazuri sumele erau puse la dispoziţia membrilor grupului prin intermediari sau prin intermediul unui serviciu de transfer de bani. Astfel, pentru a ascunde legăturile dintre membrii grupului şi tinerele care practicau prostituţia, banii erau transferaţi unor rude (părinţi, fraţi, veri) sau persoane din anturajul membrilor (prieteni, concubine, etc.)”, se mai precizează în comunicat.
Procurorii arată că ascunderea legăturilor dintre membrii grupului şi tinerele care practicau prostituţia ar fi constituit o preocupare specială în cazul minorelor traficate, aceştia cunoscând că faptele comise faţă de minori sunt mai grave.
„Astfel, la postarea anunţurilor pe site nu se foloseau fotografiile care le reprezentau pe minore, aşa cum se proceda în cazul tinerelor majore, ci se utilizau imagini descărcate de pe alte site-uri de profil care reprezentau persoane de sex feminin îmbrăcate sumar sau în lenjerie intimă, având faţa blurată pentru a nu putea fi recunoscute”, afirmă anchetatorii.
La sediul DIICOT – Serviciul Teritorial Suceava vor fi aduse, în vederea audierii, nouă persoane.
Sursă – AGERPRES
