36 de ani de la inaugurarea oficială a Canalului Dunăre-Marea Neagră. Interviu cu Daniel Georgescu, directorul ACN

Publicat de , 26 mai 2020, 17:11

Astăzi se împlinesc 36 de ani de la inaugurarea oficială a Canalului Dunăre-Marea Neagră (construcţie iniţiată în 1973). Necesitatea realizării acestuia a fost relevată de numeroase personalităţi din trecut (Ion Ghica, Ion Ionescu de la Brad, Assan G. Basil, Nicolae Titulescu ş.a), dar obiectivul a fost pus în practică de regimul comunist care a văzut în această acțiune un prilej de exterminare a elitelor sale culturale, politice, religioase, militare.

La data inaugurării, Canalul Dunăre-Marea Neagră era cel de-al treilea mare canal de navigaţie din lume (după Canalul Suez şi Canalul Panama). În ultimii ani, pe fondul creșterii performanțelor agricultorilor români, canalul a devenit o cale preferată de transport către teminalele de cereale aflate în Portul Constanța. Potrivit directorului ACN, Daniel Georgescu, Canalul Dunăre-Marea Neagră a rămas până în prezent al treilea canal ca mărime din lume. La Interviul dimineţii, de la Radio Constanţa, şeful ACN a vorbit despre traficul de mărfuri, dar şi despre o problemă a cărei rezolvare ar face canalul mult mai atractiv pentru navigatori.

Care este marfa cea mai tranzitată pe această cale de navigaţie?

În ultimii 12 ani, cerealele. Nu trebuie să uităm că pe canalul Dunăre – Marea Neagră sunt şi materiile prime pentru Alum Tulcea, combinatul de la Tulcea, Sidex Galaţi şi Alro Slatina. Cred că acestea sunt cele mai importante mărfuri care tranzitează canalul. În ultimii zece ani de zile, aproximativ 40% din cerealele care tranzitează Canalul Dunăre – Marea Neagră şi Poarta Albă Midia Năvodari sunt venite din Europa de Est, din ţările riverane Dunării, şi aici mă refer în special la Ungaria şi la Serbia. Suntem şi la mâna armatorilor din cele două ţări, dar pot să vă spun că diferenţa este destul de semnificativă, a crescut cu aproximativ 40% în ultimii şase ani, şapte ani, a crescut traficul de cereale.

De altfel, domnule Daniel Georgescu, ce facilităţi îi trebuie canalului pentru a deveni mai atractiv pentru navigatori?

Cred că cea mai importantă facilitate pentru Canalul Dunăre-Marea Neagră, pentru că noi suntem cumva captivi între Dunăre şi Marea Neagră, este navigabilitatea Dunării, pentru că Dunărea are două segmente pe tot teritoriul României – sectorul românesc şi sectorul bulgăresc, şi există câteva impedimente pentru Dunăre, lucru care pe noi nu ne avantajează cu absolut nimic, pentru că, dacă Dunărea nu este navigabilă şi nu se pune la dispoziţie navigabilitatea Dunării, atunci noi rămânem captivi la chestia asta şi degeaba noi avem şi punem la dispoziţie tot ce trebuie, dacă pe Dunăre nu se poate naviga.

Vorbim aici şi despre nivelul apei?

Exact la asta mă refer! Chiar dacă Dunărea este scăzută, există nişte protocoale în care Dunărea trebuie dragată, cursul Dunării şi şenalul navigabil trebuie întreţinut. Aici fac referire doar la sectorul bulgăresc pentru că, în ultimii ani, de când sunt eu director la această companie, atât colegii mei de la APDM şi APDJ s-au ocupat de sectorul românesc şi sectorul romînesc este dragat, în schimb sectorul bulgăresc nu este dragat şi nici nu ne dă voie şi posibilitatea să putem să dragăm noi, ca să putem să facem Dunărea navigabilă. E singura problemă de fapt a noastră, a celor de la Administraţia Canalelor Navigabile.

Spun specialiştii că noi avem parte acum, în 2020, de cel mai secetos an din ultimii 50 – 60 de ani, dincolo de ploile pe care le anunţăm în ultimele zile. În ce măsură sunteţi solicitaţi pentru a oferi apă de irigaţii din canalul Dunăre-Marea Neagră?

Pot să vă spun că doar în ultima lună am primit solicitări, noi avem protocoale încheiate cu asociaţii de agricultori, am primit în ultima lună nu mai puţin de şapte solicitări pentru a preleva şi folosi apa din canal pentru irigaţiile culturilor agricole.

Interviu realizat de Liliana Moldoveanu / Redactor online: A. Enache / Foto: Arhivă