TULCEA: Pui de morun proveniţi din sturioni sălbatici, transportaţi spre Austria pentru cercetare genetică
Publicat de Doina Sirbu, 22 mai 2020, 15:07
Un număr de 250 de pui de moruni proveniţi din exemplare sălbatice din Dunăre, crescuţi în ultimii doi ani într-o fermă de sturioni din judeţul Tulcea, au plecat, vineri, spre Austria, unde cercetătorii vor continua studiile pentru determinarea genei sau a complexului de gene care stabileşte sexul acestei specii.
Studiul face parte din proiectul „Sturgeonomics”, este derulat în parteneriat cu instituţii de cercetare din Franţa şi Germania, este finanţat din fonduri europene şi a început în urmă cu aproape doi ani, atunci când au fost capturate două exemplare de morun sălbatic în Dunăre, potrivit specialistei Institutului Naţional de Cercetare Delta Dunării (INCDD), Daniela Holostenco.
„Experimentele pentru determinarea genelor de sex au durat doi ani, după care proiectul şi-a propus să elibereze o parte din peştii rămaşi, aşa încât aproape 200 de exemplare au fost eliberate săptămâna trecută în Dunăre, mediul din care părinţii lor provin. Alte 250 de exemplare au plecat astăzi (vineri, n.red.) spre Austria”, a declarat, pentru AGERPRES, reprezentanta INCDD.
Holostenco a mai spus că proiectul „Sturgeonomics” este primul care şi-a propus să studieze secvenţierea genomului la morun şi la sturionul de Atlantic şi a precizat că cercetătorii europeni vor încheia studiile la finele acestui an.
„Proiectul ar fi trebuit să se încheie în august, dar raportul ştiinţific va fi depus abia în luna decembrie a acestui an, această prelungire fiind aprobată deja de finanţatori”, a mai spus Daniela Holostenco.
Determinarea timpurie a sexului la morun este importantă pentru acvacultori, în condiţiile în care acest sturion atinge maturitatea sexuală cel mai devreme la vârsta de şapte ani, potrivit proprietarei unei ferme de sturioni care a fost parteneră în proiectul INCDD, Marilena Maereanu.
„Proiectul este foarte important pentru că sturionii se cresc în mod expres pentru caviar. Şi carnea lor este delicioasă, însă costurile sunt destul de mari, aşa că toţi acvacultorii şi-ar dori să separe cât mai timpuriu femelele de masculi, astfel încât să aibă o rentabilitate economică cât mai mare”, a menţionat Marilena Maereanu.
De altfel, şi preţul crescut în momentul de faţă al icrelor negre dat inclusiv de costurile mari făcute în timpul creşterii sturionilor ar putea scădea, în funcţie de rezultatele cercetărilor specialiştilor europeni.
Cei 250 de pui de sturion se află în momentul de faţă în două tancuri speciale cu apă într-un autovehicul care se estimează că va ajunge sâmbătă în Bihor. După 24 de ore de pauză, puii de morun vor fi transportaţi la Universitatea pentru Resurse Naturale şi Ştiinţele Vieţii, Viena, pentru continuarea cercetătorilor.
Potrivit INCDD, sturionii din Dunărea Inferioară constituie ultimele populaţii sălbatice de sturioni din Uniunea Europeană care se mai reproduc pe cale naturală.
Autorităţile române au interzis în anul 2006 pentru o perioadă de 10 ani pescuitul speciilor de sturion în apele teritoriale, din cauza declinului populaţiilor acestor specii, iar ulterior moratoriul a fost prelungit pentru cinci ani.
Morunul poate să ajungă la o lungime maximă de opt metri şi o greutate de 150 de kilograme şi a fost capturat în mod intensiv în România, o captură record de peste 900 de tone fiind declarată oficial la începutul anilor 1940 de către autorităţile române, potrivit INCDD.
Carnea de morun se consumă sub toate formele şi este deosebit de apreciată. Scheletul este cartilaginos şi se consumă mai ales în ciorba pescărească. Icrele negre au bobul cel mai mare comparativ cu al altor specii de sturion din această zonă şi se vând sub formă sărată sub denumirea de caviar, fiind cele mai căutate şi mai scumpe icre.
Sursă – AGERPRES / Foto – unsplash.com
