Cum facem trecerea de la starea de urgență, care expiră pe 15 mai, la cea de alertă. Ne explică prof. univ. dr. Alexandru Rafila

Publicat de Doina Sirbu, 5 mai 2020, 13:29

Cu toții așteptăm relaxarea măsurilor, anunțată pentru 15 mai, când va expira starea de urgență și va fi instituită starea de alertă. Dar cum să facem această trecere?

La ce trebuie să fim atenți și la ce să ne așteptăm în următoarea perioadă, vom afla de la președintele Societății Române de Microbiologie și reprezentantul țării noastre la Organizația Mondială a Sănătății,  prof. univ. dr. Alexandru Rafila.

Reîntorcerea la serviciu crește foarte mult riscul de contaminare. Ce ar trebui să facă, în aceste zile, angajatorii și angajații? Să lucreze în ture? Cât de des trebuie să facem această dezinfecție?

Alexandru Rafila – Acum, eu sper, că mulți dintre noi am mers la serviciu, nu s-au oprit toate activitățile economice. Cred că nu este un mesaj foarte bun să sugerăm oamenilor că odată cu întorcerea la activitate, lucurile intră într-o zonă de pericol pentru ei. Cred că e important, însă, să le spunem ce trebui să facă ca să diminuăm riscul, așa cum încercăm să o facem de ceva vreme. În primul rând, cea mai bună soluție, pentru angajatori e să organizeze în așa fel programul încât să nu vină toată lumea în același moment la serviciu. Dacă se poate, să aibă două, trei paliere orare de începere și terminare a programului de lucru. Lucrul acesta este foarte bun din două motive. În primul rând nu suprasolicită și nu supraaglomerează transportul în comun, dacă toți angajatorii iau astfel de decizii. De asemenea, la locul de muncă, anumite activități sau aglomerarea unor spații comune este, de asemenea, evitată. Gândiți-vă când începe programul de lucru. De obicei, venirea unui număr mare de persoane într-un timp cât mai scurt, aglomerează intrările în diversele instituții. Mai mult, măsurarea temperaturii corporale de la distanță, există astfel de echipamente care sunt foarte accesibile și din punct de vedere al prețului, este una dintre metodele care pot fi aplicate cu mare succes și oricine este febril este îndrumat la medicul de familie sau la domiciliu, după caz. Nu neapărat discutăm de o infecție cu coronavirus, dar, în general, bolile febrile, sunt boli datorate unui proces infecțios.

După 15 mai se redeschid și saloanele de înfrumusețare, frizeriile, cabinetele stomatologice! Trebuie luate măsuri speciale în cazul acestora?

Alexandru Rafila – Da, probabil că o să existe un set de măsuri care să diminueze riscul de infecție, în sensul unei anumite distanțe minimale stabilită între scaunele de la frizerie sau de la coafor, încât transmiterea de la un client către alt client să fie foarte puțin probabilă și, bineînțeles, un anumit tip de echipament de protecție recomandat pentru personalul care execută diversele manopere în astfel de saloane.

De teama infectării cu acest virus, sunt foarte mulți români care și-au făcut stocuri de medicamente, de paracetamol. Alții sunt interesați să cumpere de pe internet medicamente care sunt în testare. Este corectă sau periculoasă această aborbare?

Alexandru Rafila – Este inutilă. Sigur, oricine are o cutie sau două de paracetamol acasă. E un medicament pe care  îl folosim la răceli comune la copii sau la adulți. Asta nu e niciun fel de problemă. Nu stocuri, pentru că medicamentele ieftine au și ele o durată de valabilitate și dacă ai prea multe, cu siguranță, ajungi să le arunci la sfârșit, dar chestia cu medicamente de pe internet este total nerecomandată. De cele mai multe ori, aceste produse pot fi contrafăcute, pentru că, vă dați seama, cine vinde medicamente pe internet fără prescripție medicală, fără  o garanție a originii acestor medicamente? Faptul că pe o cutie scrie numele unui anumit produs, n-are nicio legătură cu substanța care este în acea cutie. Nu există niciun fel de garanție în acest sens și atunci e bine să evităm să cumpărăm medicamente de pe internet, deci, nu suplimente, nu mă refer la suplimentele alimentare, mă refer la produsele farmaceutice, la medicamente.

Sunt foarte mulți oameni care au început să își facă planuri pentru vacanța de vară. La ce să ne așteptăm aici, pe litoral, la Constanța? Vom putea merge la plajă? Cum vom face baie în mare?

Alexandru Rafila – Nu știu să vă spun detalii, dar eu sper că sezonul nu va fi ratat și va fi posibilă desfășurarea unei activități turistice pe litoral, sigur, cu anumite reguli legate de o anumită distanță între persoanele care stau pe plajă. De exemplu, bine, nu mă refer la membrii aceleiași familii. Să nu cădem în altă extremă. Ulilizarea măștii pe plajă nu o să fie, cu siguranță, recomandată, te afli în aer liber și transmiterea este evitată. La nivelul unităților hoteliere și mai ales la partea de alimentație publică trebuie găsită o soluție care să împiedice pe aceste zone să devină focare de răspândire ale bolii și lucrul acesta se poate face prin separare, distanțare, decalarea programului încât turiștii să vină în etape la masă, mai ales dacă sunt zone în aer liber care pot fi amenajate în acest sens, dar, repet, deschiderea restaurantelor depinde de decizia Comitetului Național pentru Situații de Urgență, în contexul evoluției procesului epidemiologic din România. Când condițiile o permit, sigur, că se va lua o măsură care să facă posibilă și acest tip de activitate.

Pot apărea câteva situații deosebite și vă dau un exemplu – un turist aflat la un hotel poate avea simptome similare cu cele provocate de virus. Cum facem diferențierea?

Alexandru Rafila – Anunță serviciul de Ambulanță 112 sau dacă poate se deplasează cu mașina individuală, fără altă persoană, depinde de situație, la o Unitate de Primiri Urgențe, unde este examinat. Dacă se consideră că ar putea fi vorba despre o infecție cu noul coronavirus, se testează și până la aflarea rezultatului, este izolat în cameră, după care, în funcție de rezultat, este îndrumat către un spital care tratează astfel de pacienți, fie este tratat în secțiunea de bază dacă nu este cazul unei infecții cu noul coronavirus.

Dar ce măsuri trebuie luate pentru angajați? Aceștia trec în izolare?

Alexandru Rafila – Ideea aceasta că oricine se întâlnește cu o persoană infectată, trece în izolare, este total greșită. Vă spun eu, că dacă am face așa, într-o lună de zile, toată țara o să fie în izolare. Contactul apropiat, dacă o să vă uitați pe site-ul Institutului Național de Sănătate Publică, este foarte bine definit. Trebuie să fii în contact cu o persoană la o distanță mai mică de 1,5 m și să nu ai niciun fel de echipament de protecție, iar durata contactului să fie mai mare de 15 minute. Cred că situațiile astea se pot evita de către angajații oricărei unități hoteliere și pot face curățenie în cameră atunci când turiștii nu sunt acolo. Nu sunt, totuși, niște condiții îndeplinite să te îmbolnăvești dacă pur și simplu interacționezi cu cineva care este infectat.

Sunteți reprezentantul țării noastre la Organizația Mondială a Sănătății care a transmis tuturor țărilor din lume: Testați, testați, testați! Puteți să îmi spuneți care este capacitatea României?

Alexandru Rafila – Cred că a depășit 10.000 de teste pe zi. Testați, testați, testați, cu ce teste sunt indicate și atunci când este indicat. Noi am luat partea asta cu Testați, testați, testați, am folosit aiurea tot felul de teste care nu au niciun fel de semnificație, nu au siguranță și nu facem altceva decât să producem mai multă confuzie. Testele care se folosesc sunt testele de Biologie moleculară, iar aceste teste se folosesc la persoanele simptomatice. Nu se folosesc la oricine are ideea că ar putea să se testeze ca să fie sigur că nu e bolnav, mai ales că dacă astăzi nu ești bolnav, mâine poți să fii. Utilizarea testelor trebuie făcută atunci când trebuie, la cine trebuie, pentru că ideea aceasta a unor testări în masă despre care se tot discută în România, mai ales, să știți că nu s-a aplicat absolut nicăieri.  Faptul că o țară cum este Germania, are o capacitate foarte mare de testare, ea testează în continuare, toate persoanele simptomatice, e adevărat, a mers puțin mai departe și le testează și pe cele din categoriile la risc, adică persoanele vârstnice care stau acasă și au o simptomatologie de natură respiratorie. Sunt practici în sensul ăsta. Nu se testează nici toți pacienții care merg la spital, este absolut inutil, nici tot personalul medical o dată la trei zile. Ah, că facem niște studii care ne arată cât la sută din populație a trecut prin boală, facem studii de seroprevalență, utilizând testele astea pentru anticorpi, este adevărat, facem lucrul ăsta. Se face în mod organizat, cu eșantioare, astfel încât studiul să fie semnificativ, statistic pe de-o parte, iar pe de altă parte, se face într-un moment care este recomandat. Adică nu când ne aflăm pe o fază de creștere sau de platou, ci când numărul de cazuri noi descrește încât să știm situația epidemiologică după acest val care a afectat și România și a afectat și alte țări.

Care estimați că ar fi numărul real de îmbolnăviri din România?

Alexandru Rafila – Nu știu să vă spun care este numărul real de îmbolnăviri din România. Au fost tot felul de speculații. Am dat un exemplu că dacă am avea o prevalență la un astfel de studiu, cum vă spuneam, de 2%, sigur că oricine poate să calculeze că 2% înseamnă 400.000 de persoane, dar studii care s-au făcut în alte țări arată că numărul real de persoane este undeva la 10, 20 de ori mai mare decât numărul de persoane care sunt diagnosticate în mod efectiv.

Realizator – Mircea Taiss / Foto – unsplash.com