Medicul veterinar Adrian Bîlbă: Coronavirusul a devenit pandemic întrucât e foarte puțin patogen, mult mai puțin decât cele anterioare – SARS(2003) și MERS (2014)

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 29 martie 2020, 10:46

Coronavirusul a devenit pandemic întrucât e foarte puțin patogen, mult mai puțin decât cele anterioare – SARS(2003) și MERS (2014).

Numărul mare de infecții inaparente duce la diseminarea lui, de niște purtători parțial nepăsători. COVID -19 nu poate fi blocat deocamdată decât cu măsuri foarte hotărâte de izolare, restrângere a circulației oamenilor și testare extinsă. În viitor vom avea însă și vaccin, a declarat medicul veterinar Adrian Bîlbă, managerul Complexului Muzeal de Științe ale Naturii din Constanța, în Interviul Dimineții de astăzi.

Adrian Bîlbă : Virusurile sunt entități biologice între cele mai simple. Cele ARN sunt chiar foarte simple și din acest motiv ușor de modificat. Singure sau de către om. În ceea ce privește virusul CORONA este un virus ARN mai puțin săltăreț decât virusul Influenza (al gripei) însă și el s-a adaptat de pe o altă specie. Totdeauna a făcut asta, de când se știe. Virusul CORONA a plecat de pe o specie, liliecii fiind deseori rezervoare de CORONA patogene. Virusul patogen este rezistent la hipertermie, adică la răspunsul febril. În cazul liliecilor, metabolismul foarte intens, generat de efortul teribil de zbor, duce la creșterea temperaturii cu până la peste 40 de grade(chiar 42 de grade) selectând virusuri rezistente la această hipertermie. Virusul a apărut într-o adaptare, într-o situație teribilă de animale stresate, puse unul peste altul în cuști, în magazine ale lăcomiei omului civilizat care vrea să-și aducă aminte de tradiția solzului de pangolin și a liliacului din ciorbă cu care strămoșii se întăreau când plecau la lupte sau la făcut copii. Acolo virusul de pe un liliac a trecut (în galantar) a trecut pe un pangolin și de acolo pe niște vietăți muncitoare, umane îmbolnăvite, ajunse într-un spital. Chinezii s-au activat imediat, au pus o centură în jurul zonei de infecție, a scăpat, a mai pus o centură și mai departe.Până la urmă tot Wuhan-ul a fost pus sub centură pentru că acolo s-a întâmplat necazul(știe toată lumea) și deacolo, cu resursele uriașe ale Chinei, rezerve mari și toți ceilalți care nu s-au infectat au contribuit și au tratat cu disciplină deseori impusă, cu autoritate tipică regimului chinezesc comunist au reușit să blocheze. Însă virusul a scăpat din cauză că nu este foarte patogen. Virusurile foarte patogene nu scapă, fiindcă bolnavul ajunge la spital. Sau mai rău. Ei bine, virusul care, nefiind patogen, infectează inaparent, se plimbă. Și se plimbă cu avionul. A ajuns în Italia, unde un meci de fotbal se pare că a adus 44.000 de italieni la expunere la Bergamo, în Nordul Italiei și de acolo a explodat în Italia și apoi mai departe în Spania(au jucat două echipe din aceste tări). A explodat apoi peste tot în lume : Europa, America și restul lumii. Transmisibilitatea este generată de patogenicitatea redusă, vrusurile și organismele foarte patogene fiind din acest motiv limitate în difuziune: Ebola, Virusul SARS(apărut în 2002) în China mai patogen, virusul MERS și mai patogen apărut în Arabia Saudită de la o cămilă, dar tot din lilieci plecat. Cert este că acum este scăpat de sub control și noi trebuie să ne luptăm cu el.

Ce mijloace de luptă există împotriva COVID – 19?

Adrian Bîlbă : Până apare tratamentul standardizat(deocamdată se fac donații de tratamente, teste clinice) mai durează puțin. Sunt vaccinuri în lucru, unii spun că vor apărea în 18 luni, eu spun că mai devreme vom avea vaccin, sunt mai optimist și vaccinul va fi foarte bun și foarte stabil întrucât visurul nu este ca cel gripal să se plimbe antigenic, să sară îmbrăcămintea lui, să-și schimbe îmrăcămintea, să-și hibridizeze intracelular, așa cum poate să o facă virusul Influenza sau virusurile gripale. Care atunci când infectează o celulă, din cauză că materialul genetic este modular pe mai multe elemente pot schimba segmente genomice rezultând hibrizi genetici, cum a fost cazul gripei porcine sau aviare. În ceea ce ne privește, ajutorul pe care îl putem da este să stăm cuminți, închiși la bârlog, fiindcă în acest fel dăm șanse sistemului spitalicesc să poată trata bolnavii ce rezultă inerent, să nu înghesuim din acest punct de vedere răspunsul spitalicesc. Dăm șanse medicilor să se protejeze, finndcă fără medici nu mai putem să ne tratăm, nu ajungem nicăieri și de asemenea dăm mai puține șanse acestui virus să-și arate niște colți mutaționali posibili atunci când, prin pasaje repetate, se selectează variante de patogenicitate. Deja are vreo 10 mutații(nu sunt multe) dar sunt destul de îngrijorătoare. Mai departe nu ne rămâne decât să așteptăm cuminți „la bârlog”, cum se spune mai în glumă, mai în serios, pentru a nu ne expune și a nu expune virusul populației numeroase și a-i da șanse de mutații. Este foarte importantă reacția noastră, reacția antivirală a noastră, care trebuie să constea în izolare. O luptă epidemiologică prin izolare. Teoria de „imunitate de turmă” valabilă în medicina veterinară nu a mers, englezii au încercat să înceapă cu așa ceva, însă greșeala este evidentă. Nu-și pot permite din 60 de milioane să bage 600.000 în spital odată sau să aibă 60.000 de morți într-un timp relativ scurt. Aceasta înseamnă o „imunitate de turmă”, dar nu este cazul acum, când e vorba despre medicina umană, de oameni. Iată de ce trebuie să dăm timp oamenilor de știință să găsească tratament, să inventeze vaccin, să găsească soluții pentru a lupta cu acest virus pe căi biologice. Iar pe termen lung noi, omenirea, trebuie să investim mai mult în biologia moleculară, genetică, în laboratoare de acest fel, armata trebuie să se lase de pe fierătanii, nave și animale și să se bage în laboratoare, fiindcă noile războaie se poartă din laboratoare. Până atunci, vă urez odihnă plăcută. Nimic nu e mai simplu decât să stai într-un week-end prelungit cât o fi nevoie, pentru a ne putea izola de acest virus.

Realizator – Lalisa Calistru