Ascultă Radio România Constanța Live

Radio Constanţa, 30 de ani de emisie | Conf. univ. dr. Aurelia Lăpuşan: „Radio Constanţa a reuşit să-şi păstreze credibilitatea, mai ales în acest peisaj sumbru al ştirilor false“

Radio Constanţa, 30 de ani de emisie | Conf. univ. dr. Aurelia Lăpuşan: „Radio Constanţa a reuşit să-şi păstreze credibilitatea, mai ales în acest peisaj sumbru al ştirilor false“

Publicat de , 25 ianuarie 2020, 12:58 / actualizat: 26 ianuarie 2020, 15:23

De trei decenii, Radio Constanța este o voce credibilă, echidistantă şi corectă în peisajul media din Dobrogea, dar şi din România. Radio Constanţa a format, de-a lungul celor trei decenii,  adevăraţi profesionişti în peisajul media şi a devenit fereastra deschisă a Dobrogei către lume – spune conf. univ. dr. Aurelia Lăpuşan, preşedintele Filialei Dobrogea a Asociaţiei Române de Istorie a Presei.

Ce rol a avut Radio Constanța în acești 30 de ani, pentru educația și cultura din orașul de la malul mării, dar și din Dobrogea?

Trei decenii de radio la Constanţa pare puţin, e un timp scurt în istorie, dar în acelaşi timp este foarte mult, înseamnă foarte mult, pentru că Radio Constanţa s-a format şi şi-a format profesioniştii şi a reuşit şi îşi ducă la bun sfârşit o misiune de mare nobleţe profesională, culturală, formativă. Spun asta şi în perspectiva în care copiii, studenţii noştri făceau practică şi fac practică la radio. A fost întotdeauna o platformă de educaţie. Radioul este cea mai accesibilă formă de a fi informați și binedispuși.

Radio Constanța a luat naștere la doar o lună de la la doar o lună de la Revoluţia din 1989, într-o perioadă în care România îşi căuta sensul. Cum a simţit oraşul, în acele zile, apariţia postului de radio?

Evident că atunci când radioul public s-a născut efectiv la Constanţa erau zilele acelea de emulaţie, de nebunie frumoasă, în care simţeam gustul libertăţii. A fost, practic, una din nevoile, cerinţele constănţenilor. Eu cred că radioul public reprezintă pentru fiecare dintre noi acel „acasă“, un „acasă“ în care ne regăsim, avem identitate, tradiţie, civilizaţie. Pot să spun așa, ca o definiţie mai romantică, faptul că a rămas fereastra deschisă a Constanţei spre lume. Sigur, pot să evoc toate detaliile, pentru că am recitit recent reportajele pe care le-a publicat „Cuget Liber“, exact în zilele acelea. Unul dintre ele este semnat semnat de Costin Constandache, un bun profesionist în print, care a fost martor  acolo, la toate aceste momente, a însoţit echipa care a plecat la Bucureşti…Mai este un articol foarte interesant al redactorului-şef de atunci, Arcadie Strachilevici. Deci, documentar, avem aproape clipă de clipă cum s-au desfăşurat acele momente de fuziune, acele momente în care Gabi Raica plângea de bucurie, iar Barbu Dănescu s-a dus personal la Bucureşti să facă demersurile necesare. Primele momente, cortina muzicală a primei emisiuni a început, evident, cu „Deşteaptă-te româneׅ“, apoi a fost „Oda Bucuriei“ a lui Beethoven, profesorul Dumitraşcu care, cu vocea lui extrordinară de orator spunea „Timpul presează spre lămurirea oamenilor, a noastră… Revoluţia continuă sub diferite forme…“ A fost o stare extraordinară! De la Călăraşi, Rodica Simionescu anunţa că se prinde şi la Călăraşi Radio Constanţa… S-a întâmplat această minune, s-a întreţinut, iar astăzi a ajuns într-un punct foarte important al profesionalismului datorită oamenilor. Să le aducem lor un omagiu şi să îi lăudăm pe toţi cei care au făcut din Radio Constanţa o tribună. Asociaţia Română de Istorie a Presei, pe care o reprezint în teritoriu, este la al 13-lea congres internaţional de istorie a presei, iar tema este „Audiovizualul, o istorie recentă“. Probabil că, peste două luni, când se va desfăşura congresul la Piteşti o să vorbim inclusiv despre Radio Constanța.

Radio Constanţa este primul post de radio din Dobrogea, care emite de 30 de ani şi cu care dobrogenii s-au identificat. Au existat şi alte încercări anterioare de înfiinţare a unor posturi de radio în această regiune?

Da, există nişte încercări în istoria Dobrogei, am găsit câteva lucruri pe care poate că este acum ocazia să le evocăm. În fond, radiofonia românească a debutat în 1908, prin instalarea unui post de radiotelegrafie la Constanţa, evident, aparţinând Serviciului Maritim Român. Mai târziu, Marina Militară a mai instalat posturi şi la Călăraşi, la Giurgiu şi la Cernavodă…Nu putem să nu îl evocăm pe Gustav Rotlender, care a fost o personalitate foarte puţin cunoscută a radiotelegrafiei, dar el este inventatorul care a efectuat la Constanţa primele experimente de comunicare „aer – pământ“, deci a făcut primele teste prin care, de pe un aeroplan pilotat de marele pilot Protopopescu, a reuşit să ţină legătura cu solul, ceea ce l-a determinat pe regele Carol să îl decoreze. Acela a fost un moment foarte important în istoria comunicaţiilor în Dobrogea. Mai târziu, în 1933 a fost serbarea Zilei Apelor, la Constanţa. Întotdeauna era o procesiune foarte frumoasă, care pornea din Piaţa Grand, cu toate autorităţile, asociaţiile marinăreşti… Ei bine, atunci, în 1933, au fost instalate microfoane la malul mării şi tot ce s-a întâmplat, inclusiv simfonia valurilor care se spărgeau de stânci, au fost radiodifuzate pe întregul cuprins al ţării. Iată, este un an de referinţă! Doi ani mai tîrziu, în 1935, la Cernavodă, primarul Radu Iordăchescu, pasionat de radio, înfiinţează un post comunal de recepţie şi îşi instalează difuzoare mari, ca radioul să poată fi ascultat de pe întregul Bulevard Carol, din Cernavodă. Mai târziu, în 1943, s-a înfiinţat un post de radio militar care s-a numit „Dobrogea“, transmitea pe unde scurte, lungimea de unde era de 48 de metri, emitea între orele 13.00 şi 15.00 şi 20.00 – 22.00. Mai am o informaţie interesantă legată de Teatrul „Muncă şi Lumină“, care a plecat într-o caravană cu şantieriştii de la Şantierul Naval Constanţa la Bucureşti, la Studioul Societăţii de Radio și au transmis în direct un program foarte interesant, un program cultural… S-au ţinut cuvântări, o legătură directă cu nişte soldaţi care erau emoţionaţi că aud veşti de acasă…Mai târziu s-a născut Radio Vacanţa… Iată că putem să prindem astăzi la zestrea pe care o are Radio Constanţa şi aceste puţine tradiţii, dar care înnobilează istoria Dobrogei.

Cum vedeţi radioul astăzi, în raport cu celelalte tipuri de media?

Eu cred că radioul are un avantaj. Fiind vorba de gestionarea minutelor, nu-şi permite să promoveze lucrurile în plus. Pentru un jurnalist de radio, informaţia trebuie să răspundă exact la întrebările fundamentale, trebuie să îi dea omului împachetat totul, să aibă credibilitate, şi asta a reuşit Radio Constanţa – să-şi păstreze credibilitatea! Mai ales în acest peisaj sumbru al ştirilor false, este foarte important să spui – „Da, este adevărat, am ascultat la Radio Constanţa!“

Interviu realizat de Alina Enache / Foto – Arhivă

Tradițiile satului românesc de Învierea Domnului, cea mai mare sărbătoare a creștinătății
Cultură duminică, 12 aprilie 2026, 08:05

Tradițiile satului românesc de Învierea Domnului, cea mai mare sărbătoare a creștinătății

Sărbătoarea Învierii Domnului, Paștele, este considerată cea mai importantă din an, praznicul praznicelor, momentul triumfului vieții asupra...

Tradițiile satului românesc de Învierea Domnului, cea mai mare sărbătoare a creștinătății
Episcopul Tulcii Visarion: „Învierea lui Hristos este cu adevărat temelia de granit a credinței creștine”
Cultură duminică, 12 aprilie 2026, 07:50

Episcopul Tulcii Visarion: „Învierea lui Hristos este cu adevărat temelia de granit a credinței creștine”

„După Învierea Mântuitorului, moartea omului nu mai este decât o trecere pe un nou tărâm. Învierea Domnului este temelia de granit a...

Episcopul Tulcii Visarion: „Învierea lui Hristos este cu adevărat temelia de granit a credinței creștine”
Arhiepiscopul Tomisului, ÎPS Teodosie: „Lumina lui Hristos este bucurie, pace, dragoste, iertare”
Cultură duminică, 12 aprilie 2026, 07:14

Arhiepiscopul Tomisului, ÎPS Teodosie: „Lumina lui Hristos este bucurie, pace, dragoste, iertare”

„Nu vă temeți de primejdiile exterioare, dacă avem Lumina lui Hristos! Să ne îmbrăcăm sufletul în această Lumină, să fim buni și...

Arhiepiscopul Tomisului, ÎPS Teodosie: „Lumina lui Hristos este bucurie, pace, dragoste, iertare”
Preotul Ioan Valentin Istrati: „Hristos este Lumina Infinită”
Cultură sâmbătă, 11 aprilie 2026, 18:23

Preotul Ioan Valentin Istrati: „Hristos este Lumina Infinită”

În Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim, în Sâmbăta Mare, se aprinde, de obicei între orele 12.30 – 14.30, Lumina Sfântă –...

Preotul Ioan Valentin Istrati: „Hristos este Lumina Infinită”
Cultură vineri, 10 aprilie 2026, 10:17

Tradiții populare în Vinerea Mare

Vinerea Mare, numită și Vinerea Scumpă, Vinerea Seacă sau Vinerea Șchioapă, este considerată cea mai „neagră” zi din calendarul creștin...

Tradiții populare în Vinerea Mare
Cultură vineri, 10 aprilie 2026, 09:45

Calendar istoric MINAC: 10 aprilie – Crucea din calcar de la Callatis și memoria credinței

Vinerea Patimilor, cunoscută și ca Vinerea Mare, ocupă un loc central în calendarul creștin-ortodox, marcând momentul răstignirii și morții...

Calendar istoric MINAC: 10 aprilie – Crucea din calcar de la Callatis și memoria credinței
Cultură vineri, 10 aprilie 2026, 09:29

Sfânta și Marea Vineri – Ziua Răstignirii și a Prohodului Domnului

Vinerea Mare, numită în calendarul ortodox Sfânta și Marea Vineri, este ziua în care Fiul lui Dumnezeu a fost răstignit pe cruce și a fost pus...

Sfânta și Marea Vineri – Ziua Răstignirii și a Prohodului Domnului
Cultură vineri, 10 aprilie 2026, 08:12

În Vinerea Neagră rememorăm răstignirea Mântuitorului și admirăm o icoană ce prezintă scena plângerii lui Iisus

E Vinerea Patimilor, Vinerea Neagră sau Vinerea Seacă, așa cum au numit-o bătrânii satelor, ziua în care se cântă Prohodul Domnului în toate...

În Vinerea Neagră rememorăm răstignirea Mântuitorului și admirăm o icoană ce prezintă scena plângerii lui Iisus