Fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat în România (INS)

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 3 noiembrie 2019, 14:29

Fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat în România, populaţia vârstnică de 65 ani şi peste depăşind cu 471.000 persoane populaţia tânără de 0-14 ani, la 31 iulie 2019 faţă de 31 iulie 2018, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică publicate marţi.

‘Fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, populaţia vârstnică de 65 ani şi peste depăşind cu 471.000 persoane populaţia tânără de 0-14 ani (3702 mii faţă de 3231 mii persoane).(…) Procesul de îmbătrânire demografică s-a accentuat comparativ cu 1 iulie 2018, remarcându-se o scădere uşoară a ponderii persoanelor tinere (0-14 ani) şi în acelaşi timp o creştere (de 0,3 puncte procentuale) a ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste)’, precizează sursa citată.

Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 112,1 (la 1 iulie 2018) la 114,6 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 iulie 2019).

Vârsta medie a populaţiei a fost de 41,7 ani, cu 0,3 ani mai mare decât la 1 iulie 2018. Vârsta mediană a fost de 41,7 ani, în creştere cu 0,3 ani faţă de 1 iulie 2018.

Populaţia după domiciliu la 1 iulie 2019 a ajuns la 22,155 milioane persoane, cu 0,1% mai mică faţă de 1 iulie 2018.

Populaţia urbană şi cea de sex feminin sunt majoritare (56,4%, respectiv 51,2%).

La 1 iulie 2019, populaţia după domiciliu din mediul urban a fost de 12,499 milioane persoane, în scădere uşoară faţă 1 iulie 2018 (0,06%). Populaţia feminină a fost de 11,333 milioane persoane, în scădere cu 0,1% faţă de aceeaşi dată a anului precedent.

Cea mai mare pondere în totalul populaţiei o deţinea grupa de vârstă 40-44 ani (8,6%). În rândul persoanelor de sex masculin, ponderea acestei grupe de vârstă a fost de 9%, iar la cele de sex feminin de 8,2%.

Ponderea grupei de 0-4 ani a fost de 4,6%, mai mică decât cea a grupei de 5-9 ani (4,8%) şi a celei de 10-14 ani (5,2%).

Datele privind populaţia după domiciliu la 1 iulie 2019 vor fi disponibile până la nivel de localitate (municipiu, oraş şi comună), în baza de date online TEMPO şi pot fi descărcate începând cu data de 14 noiembrie 2019, precizează INS.

Populaţia după domiciliu reprezintă numărul persoanelor cu cetăţenie română şi domiciliul pe teritoriul României, delimitat după criterii administrativ-teritoriale. Populaţia după domiciliu reprezintă populaţia de jure care poate să includă şi emigranţii şi nu trebuie confundată cu populaţia rezidentă, subliniază Institutul Naţional de Statistică.

Sursa – Agerpres / Redactor online – Daniel Țăndăreanu / Foto – Arhivă