Învestitura noului guvern (calendar şi procedură)

Publicat de Doina Sirbu, 24 octombrie 2019, 15:16

Premierul desemnat Ludovic Orban a anunţat, la 24 octombrie 2019, componenţa Cabinetului pe care îl va supune votului Parlamentului. Prin învestitura guvernului se înţelege un complex de fapte juridice, care definesc legalitatea şi fundamentează legitimitatea instalării la conducerea ţării a unei echipe guvernamentale, se arată în volumul „Constituţia României revizuită. Comentarii şi explicaţii” (Mihai Constantinescu, Antonie Iorgovan, Ioan Muraru, Elena Simina Tănăsescu, 2004).
***
Guvernul Dăncilă a fost demis, la 10 octombrie 2019, în urma adoptării de către PNL, USR, PMP, PRO România, ALDE, UDMR şi minorităţile naţionale a moţiunii de cenzură „Ca să reconstruim România, Guvernul Dăncilă trebuie demis de urgenţă!”

La 15 octombrie 2019, Preşedintele României, Klaus Iohannis, l-a desemnat premier pe preşedintele PNL, Ludovic Orban, conform articolului 103, alineat 1 din Constituţie.

În intervalul 15 octombrie-23 octombrie, premierul desemnat Ludovic Orban a avut mai multe discuţii de negociere cu partidele care au votat moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Dăncilă, în vederea susţinerii noii echipe guvernamentale.

***
Odată parcurse etapele privind desemnarea premierului de către preşedinte, precum şi prezentarea în Parlament a listei guvernului, urmează etapa învestiturii noului guvern. Procedura învestiturii guvernului cuprinde, la rândul ei, mai multe etape: audierile miniştrilor, votul Parlamentului cu privire la programul de guvernare şi lista guvernului, precum şi depunerea jurământului în faţa Preşedintelui României.

Lista cu membrii guvernului şi programul de guvernare, întocmite de premierul desemnat, se trimit pentru dezbatere Camerei Deputaţilor şi Senatului, conform articolului 103, alineat 2 din Constituţie.

Audierile miniştrilor

Birourile permanente ale celor două camere transmit programul de guvernare şi lista Guvernului tuturor deputaţilor şi senatorilor, se arată în art. 86 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Tot birourile permanente stabilesc data şedinţei comune a comisiilor permanente şi a şedinţei comune a celor două camere, în cadrul cărora vor avea loc audierile miniştrilor respectiv dezbaterea programului de guvernare. Şedinţa comună nu poate fi stabilită la o dată care să depăşească 15 zile de la primirea programului şi a listei Guvernului (art. 87 din Regulament).

Fiecare candidat pentru funcţia de ministru, din lista noului guvern, va fi audiat de către comisiile de specialitate ale celor două camere. Candidaţii vor primi din partea comisiilor avize consultative, pe care le motivează şi le prezintă premierului desemnat. În situaţia în care un membru de pe lista noului guvern primeşte un aviz nefavorabil, premierul desemnat poate veni cu o nouă propunere sau poate să menţină propunerea iniţială. Dacă premierul vine cu o nouă propunere, aceasta va fi supusă audierii.

După audieri şi acordarea avizelor, se convoacă şedinţa comună a camerelor, în cadrul căreia premierul desemnat prezintă parlamentarilor lista de miniştri şi programul de guvernare. Urmează dezbaterile pe marginea programului şi listei cu membrii guvernului, astfel încât, la cererea liderilor de grup, preşedintele de şedinţă le dă cuvântul pentru exprimarea punctelor de vedere.

Votul Parlamentului cu privire la programul de guvernare şi lista guvernului
După încheierea dezbaterilor, deputaţii şi senatorii votează, cu majoritate absolută, propunerea de acordare a încrederii guvernului. Votul este secret cu bile.

Rezultatul votului este consemnat într-un proces verbal, iar acordarea votului de încredere se materializează printr-o hotărâre a Parlamentului, care se semnează de către preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului şi se înaintează de îndată Preşedintelui României pentru a numi guvernul.

Adoptarea hotărârii comune a celor două camere cu privire la programul de guvernare şi lista guvernului semnifică un fapt juridic care dă naştere „contractului de guvernare” între Parlament, pe de parte, şi echipa guvernamentală, pe de altă parte, se precizează în volumul citat.

Depunerea jurământului în faţa Preşedintelui României
Primul-ministru şi membrii guvernului vor depune individual jurământul în faţa Preşedintelui României. Guvernul, precum şi fiecare ministru în parte îşi exercită mandatul, începând cu data depunerii jurământului (art. 104 din Constituţie).

În volumul „Constituţia României revizuită. Comentarii şi explicaţii”, autorii arată că depunerea jurământului membrilor guvernului în faţa preşedintelui nu este doar o etapă protocolară a procedurii de învestitură, ci are consecinţe juridice. Astfel, se argumentează că începerea exercitării mandatului de membru al guvernului este condiţionată de depunerea jurământului.

În cazul în care guvernul nu a fost validat în Parlament, preşedinţii celor două camere îl informează de îndată pe Preşedintele României, în vederea desemnării unui alt candidat pentru funcţia de prim-ministru.

Redactor online – Doina Sîrbu / Sursă – AGERPRES / Foto – wikipedia.org