INTERVIU | Marius Lungu, specialist în climatologie și Conferențiar în cadrul Universității ’’Ovidius’’, a vorbit despre riscurile climatice, influența de mediu și schimbarea bruscă de temperatură – FOTO

Publicat de Doina Sirbu, 4 octombrie 2019, 11:25

În toate zonele din România, inclusiv în Dobrogea și pe litoral, se înregistrează astăzi, o temperatură a aerului mai mică decât media climatologică a zonei. Vremea se răcește considerabil, toată țara este, pănă sâmbătă, sub informare meteorologică de temperaturi scăzute și precipitații.

Invitat la ’’Interviul Dimineții’’, realizat de Larisa Calistru, Marius Lungu, specialist în climatologie și Conferențiar în cadrul Universității ’’Ovidius’’ din Constanța, ne-a vorbit despre riscurile climatice, influența de mediu, schimbarea bruscă de temperatură, resursele climatice din Dobrogea, încălzirea globală și fenomenele meteo extreme.

Temperaturile au scăzut brusc. De astăzi, ne îmbrăcăm mai gros. Totuși, nu e cam rapidă această trecere?

Marius Lungu – Într-adevăr, avem prima zi autentică de toamnă. Pentru a înțelege concret ce se întâmplă, aș vrea să vorbesc un pic despre contextul geografic și sinoptic care determină această schimbare de temperatură. Dobrogea se numără printre singurele regiuni din România în care se înregistrează gradul cel mai ridicat de continentalism, fenomen pus pe seama poziției și individualizării geografice, în raport cu unitățile de relief vecine. Ca poziție geografică, această regiune este încadrată pe trei laturi de ape, pe latura de Vest și de Nord de către Dunăre și pe latura de Est de către Marea Neagră. Avem, iată, unități acvatice, iar aceste bariere acvatice limitrofe, cu procesele lor topoclimatice specifice, contribuie și mai bine la individualizarea climatică a acestei regiuni. Tehnic vorbind, temperatura aerului reprezintă un prim aspect de individualitate climatică în Dobrogea și implicit pe litoral. Temperatura medie anuală este de aproximativ 11 grade Celsius. Izoterma de 11 grade Celsius încadrează Dobrogea pe la Vest, Nord și Est iar pe litoral avem cele mai ridicate temperaturi din țară. Media anuală este de peste 11-12 grade Celsius la stația Gloria, pe platforma continentală, aproximativ 30 de km în larg. În luna octombrie, luna în care ne aflăm noi acum, temperatura medie multianuală este de aproximativ 14 grade Celsius, de asemenea cea mai ridicată din țară. Ziua se înregistrează temperaturi în medie de 23-24 de grade Celsius, iar noaptea minimele pot coborî până la 15-17 grade Celsius. Astăzi, pe 4 octombrie, avem o reducere a temperaturii cu aproximativ 10 grade Celsius. Maximele nu vor depăși astăzi 17-18 grade, iar minimele vor coborî până la 9 grade Celsius. De ce se întâmplă acest lucru? Pentru că, practic, avem o pătrundere a unei mase de aer mai rece, de origine polară, dinspre Nord, care a dislocat aerul cald de origine tropicală, sahariană, dinspre Sud. Ca să spun pe înțelesul tuturor…de ce plouă în această perioadă? Pentru că aerul cald este mai ușor, iar aerul rece este mai greu. În momentul în care cele două mase de aer interacționează, practic, aerul rece este obligat să urce, facilitând transportul vaporilor de apă la nivelul de condensare. Și iată, că se produce precipitarea, uneori cu un caracter de aversă.

De la 25-30 de grade am ajuns brusc la 17-18. Această scădere bruscă de temperatură nu ne afectează starea de sănătate?

Marius Lungu – Categoric, da! Este important să știm că un corp sănătos poate suporta fără dificultăți chiar și diferențe mari de temperatură, însă mulți dintre noi ne confruntăm cu anumite vulnerabilități fizice și chiar afecțiuni cronice.Toți acești factori externi, de natură climatică precum precipitațiile atmosferice, vântul, umezeala și presiunea aerului și implicit variațiile termice ajung să influențeze negativ un număr mare de persoane, declanșând dureri de cap, migrene, amețeli, tulburări de echilibru, stări de slăbiciune și apatie. De asemenea, persoanele hipertensive se pot confrunta cu oscilații mai dese ale tensiunii arteriale, dar și ale pulsului, ceea ce, implicit, va duce la agravarea tahicardiei. Vremea instabilă poate aduce, la rândul ei, un dezechilibru psihic pentru persoanele meteosensibile, care vor avea stări emoționale destul de oscilante în această perioadă. Un lucru esențial pe care oamenii trebuie să îl știe este acela că oscilațiile de temperatură nu-i îmbolnăvesc în adevăratul sens al cuvântului, ci ele pot declanșa sau pot agrava anumite afecțiuni, cele mai multe de natură respiratorie.

Să vorbim și despre fenomenele extreme…Am avut pe 30 aprilie o tornadă la Călărași. Un autocar cu 40 de persoane a fost aruncat de pe șosea, acoperișurile caselor au fost smulse. De ce se produc astfel de fenomene?

În Dobrogea și în special în partea de Est a României, acolo unde gradul de continentalism este cel mai ridicat, ne confruntăm cu o acutizare, cu o frecvență din ce în ce mai mare a acestor fenomene climatice de risc. Pentru că zona aceasta reprezintă spațiul de interferență și de transformare a aerului polar în aer tropical și invers. Atunci când acționează aerul polar, practic se produc tot felul de fenomene climatice de iarnă, precum viscole, ninsori abundente și așa mai departe. Iar atunci când acționează aerul tropical se produc fenomene de vară precum grindină, ploi torențiale, de încălziri masive. Atunci când cele două tipuri de aer interacționează, atunci se pot produce fenomene spectaculoase, atât în ceea ce privește modul de manifestare, cât și în ceea ce privește consecințele. Și aici mă pot referi la viscole deosebit de violente și chiar tornade din ce în ce mai severe. În perioada aceasta dintre 1820 și 2017, în România, s-au produs nu mai puțin de 180 de tornade. Cele mai multe au fost tornade mici, însă în ultima perioadă ne confruntăm cu tornade din ce în ce mai puternice. În România am avut în ultimul an 3-4 tornade și cele mai multe s-au produs în partea aceasta de Sud-Est, acolo unde gradul de continentalism al climei este cel mai ridicat. Am avut o tornadă pe 30 aprilie în Bărăgan, județele Ialomița, Călărași și chiar Galați, care a provocat 3 victime. Nu a fost însă cea mai puternică. Cea mai puternică a fost în 1912. A provocat 17 victime undeva în Transilvania, în județele Cluj și Harghita.

A plouat astăzi și chiar mă gândeam ce nevoie am fi avut în vară de ele, de ploi. Ne confruntăm și cu fenomenul secetei. De ce?

Marius Lungu – Așa este, încălzirea aceasta globală este fenomenul de creștere a temperaturii medii înregistrate de atmosferă în imediata apropiere a solului sau a oceanelor. Această încălzire globală atrage după sine și o acutizare a fenomenului de secetă, ariditate, uscăciune în toată partea de Est a României și cu atât mai mult în Dobrogea și pe litoral. Procesul acesta de secetă este determinat de corelarea celor mai ridicate temperaturi din țară. Vă spuneam că mediile sunt de peste 12 grade Celsius cu cele mai scăzute cantități de precipitații. Aici, la noi pe litoral, plouă cel mai puțin pentru că sunt brizele care nu favorizează formarea norilor, dar și vânturile uscate și fierbinți.În Dobrogea și pe litoral avem numărul cel mai mare de zile cu fenomene de uscăciune și secetă. Fenomenele de uscăciune sunt de aproximativ 6 luni, iar cele de secetă sunt de 3-3,5 luni pe an. Este cea mai ridicată frecvență din țară.

Au apărut și incendiile de vegetație, mai ales în Grecia și Spania. S-au emis diverse păreri, unii au spus că focul a fost pus intenționat, alții că temperaturile foarte ridicate le-au declanșat.

Marius Lungu – Nu neapărat a fost pus focul intenționat. Încălzirea globală afectează teritorii destul de mari. Sunt  afectate Europa de Sud, de Est și Centrală. Acolo temperaturile sunt foarte ridicate și cantitatea de precipitații și umezeala sunt foarte mici, de aceea sunt teritorii susceptibile la astfel de incendii de vegetație.

În final vreau să ne vorbiți despre proiectele de mediu care vin în sprijinul diminuării elementelor extreme. Știu că sunteți implicat în astfel de proiecte.

Marius Lungu – Am fost și sunt implicat în elaborarea unor proiecte de mediu, atât la Liceul Internațional de Informatică din Constanța cât și la Universitatea ’’Ovidius’’, acolo unde sunt Conferențiar tocmai pe partea aceasta de meteorologie-climatologie. Unul dintre proiecte, referitor la procedeul pentru obținerea unui îngrășămât organic din subproduse ale industriei lemnului, berii și laptelui, a fost brevetat în anul 2017 și urmează să intre pe o scară industrială de producție. Proiectul a fost elaborat împreună cu două eleve de mare excepție, care în prezent sunt la universități de prestigiu din Anglia și Statele Unite, Memet Elif și Carapcea Alexandra. Memet Elif lucrează în prezent chiar cu laureatul Premiului Nobel pentru Economie.

Dereglajul a devenit o regulă? Mai avem 4 anotimpuri?

Marius Lungu – Avem în continuare 4 anotimpuri, numai că trecerea aceasta de la haine de vară la haine de toamnă-iarnă se produce într-un interval mult mai scurt de timp.

Realizator interviu – Larisa Calistru / Redactor online – Doina Sîrbu / Foto – Radio Constanța, arhivă personală