Astăzi se împlinesc 110 ani de la inaugurarea Portului Constanța

Publicat de , 27 septembrie 2019, 10:52

Astăzi se împlinesc 110 ani de la inaugurarea oficială a Portului Constanţa. La evenimentul de pe 27 septembrie 1909, Regele Carol I sublinia, în discursul său, drumul parcurs de Dobrogea în primele decenii după revenirea în granițele țării, dar şi viziunea asupra a ceea ce urma să devină Portul Constanţa pentru România.

Lucrările de construcție și modernizare începuseră în octombrie 1896, când la piatra de temelie regele Carol I a depus documentul care consfințea „întemeierea unui port la țărmurile vechiului Pont Euxin, unde din veacurile cele mai îndepărtate comerțul a găsit un loc de adăpost, unde atâtea monumente istorice ne aduc aminte vechea dominație a strămoșilor noștri români și unde s-a sfârșit poetul Ovidiu”.

Portul a fost construit după proiectul inginerului I.B. Cantacuzino, la care au fost adăugate modificarile propuse de alți doi ingineri români de valoare: Gheorghe Duca și Anghel Saligny. În anul 1899, conducerea șantierului a fost preluată de Anghel Saligny, constructorul podului de la Cernavodă.
Până în 1909, au fost effectuate lucrări de dragaj. De asemenea, au fost ridicate digul de larg, cel de intrare, cel de sud și cheurile, au fost construite 6 bazine, rezervoarele de petrol și silozurile. Pornind de la aceste dotări, portul Constanța a operat în 1911 peste 1,4 milioane tone mărfuri, se arată pe site-ul portofconstantza.com.

O descriere a Portului, la începutul secolului al XX-lea, o descoperim în volumul „Cât trebuie să știe oricine despre Dobrogea“, semnat de publicistul Apostol D. Culea și apărut în 1928. Redăm mai jos un fragment ce face referire la primele decenii de activitate în Portul Constanța:
„Îndată ce am terminat podul, în 1895, la Cernavodă, am căzut cu toate silințele și destoinicia noastră asupra întâiului nostru port la Mare. Tot ce vedem azi în Constanța port s-a făcut după planurile inginerului român Ion B. Cantacuzino, ajutat la construcție numai de ingineri români.
Dela 1895 până la 1916 s-au cheltuit peste 69 de milioane de lei aur. A fost inaugurat în Septemvrie 1909. S-a întins în Mare nu un dig, ci 3, așezate în terasă pe o lungime de 1.700 de metri, ca să adăpostească rada portului, a cărei suprafață e de 60 hectare și numai pe un singur rând 60 de vapoare de mari dimensiuni. În port se înalță silozurile (două mari magazii cu elevatoare, pentru curățatul, alesul și păstratul cerialelor) ce pot primi 5000 vagoane ceriale la un loc. Fiecare magazie poate înmagazina, preda în vapor și vântura 300 de tone de ceriale pe oră. În afară de cheiul cerialelor (la silozuri) mai sunt cheiuri pentru cărbuni, petrol, lemne și vite, cum și cheiul pentru descărcatul mărfurilor importate și pentru pasageri. Pentru bazinul exportului de petrol, Statul a construit 43 rezervoare de petrol, uriașe baloane a câte 5000 m.c. fiecare (afară de cele construite de societățile de petrol), fiind în comunicație prin tuburi cu bazinul unde acorează tancul (vaportul de petrol) și, prin tuburi ascunse în pământ de-a lungul drumului de fier, cu rezervoare de la izvoarele petrolului (jud. Prahova) și de unde petrolul este pompat până la Constanța. O rețea de liinii ferate se resfiră printre aceste magazii și rezervoare, de-a lungul cheiurilor, până lângă vapor. Însemnătatea portului a crescut de când elegantele și iuțile vapoare de pasageri românești duc călători spre Constantinopol, în porturile Turciei, ale Palestinei și Egipt. De unde în 1895 aveam numai 2 vapoare de mare (Medeea și Meteor) pentru linia Constanța – Constantinopol, nu mult după aceea Statul român și-a construit, ori a cumpărat și alte vapoare. «Serviciul maritim român» are azi 5 vapoare de pasageri («Regele Carol», «Principesa Maria», «România», «Dacia» și Durostor»; «Înpăratul Traian» s-a lovit anul trecut de stânci, ruinându-se complet). De marfă (cargoboturi) 8 («București», «Iași», «Dobrogea», «Turnu Severin», «Bucegi», «Carpați», «Oituz» și «Constanța»), afară de ale societăților particulare“. 

În perioada interbelică se adaugă platformei portuare noi elemente de infastructură, precum uscătoria de porumb, clădirea administrației portuare, bursa, docul plutitor, iar traficul atinge 6,2 milioane tone în 1937, cifră care situa Constanța între primele porturi europene.
În perioada 1941-1944 portul a primit destinaţie militară, fiind lovit de aviaţia sovietică în peste 120 de raiduri. În 1944 a fost ocupat de sovietici, iar flota militară şi cea comercială au fost confiscate.
Începand cu 1967 au fost lucrările de extindere a portului către sud. Un rol important pentru dezvoltarea portului l-a avut construirea Canalului Dunăre – Marea Neagră, care a fost inaugurat în anul 1984. Pe parcursul a două decenii, portul Constanța a ajuns la o suprafață de peste 3900 de hectare. Vârful de trafic a fost înregistrat în anul 1988, cand au fost operate 62,3 milioane tone marfuri.

Portul Constanța, astăzi, în cifre

• Acoperă 3.926 ha din care 1.313 hectare de teren și 2.613 hectare de apă.
• Are o capacitate de manipulare de peste 100 milioane tone pe an, 156 dane dintre care 140 operaționale
• Lungimea cheurilor este de 29,83 km
• Adâncimi între 8 și 19 metri
• 100 km de drumuri și 300 km de căi ferate
• 18 terminale specializate
Potrivit reprezentanților APC Constanța, „aceste caracteristici sunt comparabile cu cele oferite de cele mai importante porturi europene și internaționale, permițând găzduirea tancurilor petroliere cu o capacitate de până la 165.000 dwt, a vrachierelor de până la 220.000 dwt și a port-containerelor de până la 10.000 TEU“. 

În 2018 au fost autorizați să își desfășoare activitatea în port 952 agenți economici și au fost eliberate peste 20.000 de legitimații individuale lucrătorilor din port.

În 1911, traficul de mărfuri în Portul Constanța a fost de 1,4 milioane tone, iar în 1937 de 6,2 milioane tone.

Portul Constanța a înregistrat un trafic-record în anii 2008 – 61,84 milioane tone și 2018 – 61,30 milioane tone.

Potrivit APC Constanța, traficul total de mărfuri în porturile maritime românești a înregistrat 43.387.319 tone în primele opt luni din 2019, o creștere de 9% față de 39.880.230 tone în aceeași perioadă din 2018. Traficul maritim a crescut cu 5%, la 33.198.735 tone (31.659.553 tone la 31 august 2018), iar cel fluvial a crescut la 10.188.584 tone, cu 24% față de 8.220.677 tone, cantitate înregistrată la 31 august 2018.