Prima pagină » Actualitate » Social » Ştiri » Știrile Dobrogei Duminica Tuturor Sfinților Români la Poarta albă – Galeșu

Duminica Tuturor Sfinților Români la Poarta albă – Galeșu

Publicat de Liliana Fustanela, 30 iunie 2019, 14:30 / actualizat: 1 iulie 2019, 12:20

Pași purtați astăzi, pe locurile unde și – au pierdut viața mulți români, exterminați de regimul comunist la lucrările canalului între anii 1950-1953 !

65635703_2075037039273475_4694844715651039232_o

Procesiunea a început de la Monumentul Memorial Poarta Albă și s-a încheiat la Mănăstirea „Tuturor sfinților români” de la Poarta Albă – Galeșu, unde un sobor de preoți conduși de IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului au săvârșit Sfânta Liturghie, în aer liber. Momentul a fost unul înălțător, prin drapelele purtate de membrii Asociației „Canonizați Sfinții Închisorilor”, prin participarea AFDPR-filiala Constanța, a Frăției Ortodoxe, a Asociației Dapyx, prin zeci de români îmbrăcați în costume populare.

Slujbă la Mânăstirea Tuturor Sfinților Români Poarta albă-Galeșu

Mânăstirea Tuturor Sfinților Români Galeșu-Poarta Albă

Biserica Ortodoxă Română prăznuiește în duminica a doua după Rusalii, Ziua Sfinților Români. Cu acest prilej, Mănăstirea Poarta Albă – Galeșu și-a cinstit ocrotitorii, Sfinții Români, prin procesiunea „Calea mărturisitorilor români” și oficierea Sfintei Liturghii.

Monumentul Memorial Poarta Albă amintește de cei care au suferit în coloniile de muncă de la: Constanța, Midia, Peninsula, Galeșu, Noua Culme,Poarta Albă, Medgidia, Saligny, Culmea, pentru construirea canalului Dunăre-Marea Neagră. Ideea construirii acestui canal a fost avansată încă din 1837. În 1850, inginerul Ion Ionescu de la Brad a conceput un alt proiect, dar, ca și cel anterior, a fost abandonat de uriașele investiții necesare. Primul proiect modern al acestui sistem de navigație aparține inginerului Jean Stoenescu, în 1927 și are multe părți commune cu actualul sistem de navigație. Lucrările canalului Dunăre-Marea Neagră au început în 1949, când partidul și guvernul comunist al României, instaurat la 6 Martie 1945, cu sprijinul armat al URSS, a decretat demararea operațiunilor, având ca scop: transport mai scurt și mai ieftin spre mare, combaterea secetei dobrogene, asanarea Văii Carasu, crearea unui om nou cu nivel politic ridicat. In realitate, în spatele acestor justificări de construire s-au aflat lichidarea fizică a opoziției, a nucleelor de rezistență armată a populației de pe întreg cuprinsul țării și abdicarea forțată a regelui Mihai la 30 decembrie 1947. Zeci de mii de români dintre cei mai demni și capabili au fost aduși în acest lagăr de muncă forțată, siliți să muncească în ierni cumplite sau veri toride, cu hrană puțină, bătăi și presiuni psihice. Lucrările canalului s-au încheiat la 18 iulie 1953, după moartea lui Stalin.

Inițiativa ridicării Monumentului Memorial de la Poarta Albă aparține Asociației Foștilor Deținuți Politici din România –filiala Constanța. Monumentul are înălțimea de 24 m , construit pe 9 module pe verticală –câte colonii de muncă au fost și 2 pe orizontală, pentru a forma crucea –simbolul jertfei. A fost sfințit la 21 septembrie 2000. Autorul proiectului este arhitect Ioan Pușchilă, el însuși deținut politic în coloniile canalului.

Pentru a aminti de jertfa lor, în 2012 s-a pus piatra de temelie a Mânăstirii Tuturor Sfinților Români de la Galeșu-Poarta Albă, un demers al părintelui Iustin Pârvu, supraviețuitor al temniței de la Periprava. Astăzi, sute de credincioși au pășit pe „Calea mărtusitorilor români”, spre cinstirea și slava lor, pentru că mulțumită lor mai există biserici şi tradiţie creştină în România.