TULCEA: Deficit de specialişti în arheologie, potrivit Institutului ‘Vasile Pârvan’
Publicat de Daniel Țăndăreanu, 13 iunie 2019, 12:48
Numărul arheologilor este tot mai mic în ultimii ani, din cauza subfinanţării, a declarat directorul adjunct al Institutului ‘Vasile Pârvan’ al Academiei Române, Radu Băjenaru, care afirmă că instituţia pe care o reprezintă trebuie să reducă fondul de salarii din acest an cu 21%, conform unei adrese a Ministerului Finanţelor Publice.
‘Arheologii şi specialiştii în domeniul patrimoniului cultural vin de regulă din facultăţile de istorie. De ani de zile, eu nu ştiu niciun student din Bucureşti interesat. La Iaşi şi la Cluj, situaţia este probabil mai bună, dar nu cu mult mai bună, din ce ştiu eu. Neavând ce să le oferim, neavând bani, neputându-ne desfăşura activitatea, practic nu mai putem atrage tineri interesaţi’, a afirmat Băjenaru.
El a mai spus că, luna trecută, instituţia pe care o reprezintă a primit o adresă din partea Ministerului Finanţelor Publice potrivit căreia trebuie să reducă cu 21% fondul de salarii din acest an.
‘Institutul numără 80 de angajaţi, din care 50 sunt cercetători. Cam 15 persoane ar trebui să plece pentru a ne încadra în cererile Ministerului de Finanţe. Noi avem contracte de cercetare asumate şi semnate pe care nu le putem încălca. Ei trebuie să găsească o soluţie’, a menţionat directorul adjunct al Institutului ‘Vasile Pârvan’.
Un alt efect al subfinanţării este lipsa unei strategii în domeniul patrimoniului cultural.
‘Am discutat cu partenerii francezi care m-au întrebat despre strategia institutului pentru următorii 10 ani. Eu nu ştiu care este strategia pentru următoarea lună, dacă mai primesc adrese de la Ministerul de Finanţe. (…) Noi nu avem o strategie pe termen mediu sau lung, cum să punem în valoare monumentele, cum să le prezervăm şi să ne bucurăm toţi de ele, pentru că nu sunt doar ale noastre, ci ale umanităţii’, a mai spus Băjenaru.
El a amintit că, în ultimii 30 de ani, colaborările externe în domeniul arheologiei sunt susţinute financiar de partenerii străini.
‘În mod tradiţional, institutul, în ultimii 30 de ani, are colaborări cu parteneri externi. Avem 20 de parteneriate pe teme comune de cercetare. Ei ştiu situaţia foarte bine şi acceptă, dar starea asta ar trebui să se schimbe. În anii ’90, poate că era normal, România era sora mai săracă şi trebuia ajutată. Au trecut 30 de ani şi lucrurile trebuiau să se schimbe. E uşor jenant să discuţi cu un cercetător din Germania sau din Franţa şi să-i spui că noi cu drag participăm, dar mai mult de expertiza mea şi de cele două mâini, creierul meu, eu nu am ce să aduc, că nu am. Vino tu cu banii, că eu vin cu braţele. Ar fi bine să ne gândim că e momentul să schimbăm lucrul ăsta’, a menţionat directorul adjunct al Institutului ‘Vasile Pârvan’.
Potrivit sursei citate, situaţia subfinanţării acestui institut este similară cu cea din celelalte instituţii ale Academiei Române.
Şi Institutul de Cercetări Eco-Muzeale ‘Gavrilă Simion’ (ICEM) se confruntă cu deficit de arheologi, în condiţiile în care numărul cercetărilor sistematice este de două ori mai mare decât cel de anul trecut, potrivit managerului Sorin Ailincăi.
‘Instituţia noastră are 11 arheologi angajaţi care ocupă şi funcţii de conducere. Deşi par mulţi, numărul lor este insuficient în contextul numeroaselor intervenţii de arheologie preventivă. Practic, faţă de anul trecut avem un număr dublu de contracte’, a precizat managerul ICEM.
Printre contractele semnate de ICEM se află atât cele care vizează şantierele de mici dimensiuni, ca pensiunile turistice, cât şi cele care au în vedere lucrările mari de infrastructură, ca de exemplu podul suspendat peste Dunăre dintre Brăila şi Tulcea.
Tulcea este unul dintre cele mai bogate judeţe din România din punct de vedere arheologic.
Cercetători din România şi străinătate au participat zilele trecute, la Tulcea, la un simpozion pe tema geo-istoriei zonelor umede, eveniment susţinut financiar prin Sezonul România-Franţa.
Sursa – Agerpres / Redactor online – Daniel Țăndăreanu / Foto – unsplash
