România, printre statele UE cu cea mai mare creştere a preţului gazelor naturale între 2017 şi 2018 (Eurostat)
Publicat de Doina Sirbu, 21 mai 2019, 13:16
Preţul gazelor naturale pentru gospodării, exprimat în moneda naţională, a crescut în 20 de state membre UE, între a doua jumătate a anului 2017 şi a doua jumătate a anului 2018, iar cele mai semnificative majorări au fost observate în Irlanda (17,3%), Bulgaria (16,5%), Suedia (16,4%) şi România (16,3%), în condiţiile în care la nivelul UE s-a înregistrat o creştere de 5,7%, arată datele publicate marţi de Eurostat.
Exprimat în euro, preţul mediu al gazelor naturale pentru gospodării în a doua jumătate a lui 2018 varia între mai puţin de cinci euro pentru 100 kWh în Ungaria şi România (ambele cu 3,5 euro per 100 kWh) şi până la 12,2 euro per 100 kWh în Suedia. La nivelul UE, preţul mediu al gazelor naturale pentru gospodării era de 6,7 euro per 100 kWh.
Exprimate în paritatea puterii de cumpărare standard (PPS), care elimină diferenţele dintre nivelurile preţurilor între ţări, cele mai mici preţuri la gazele naturale pentru gospodării se înregistrau în Luxemburg (3,5 PPS per 100 kWh) şi Marea Britanie (4,7 PPS per 100 kWh) iar cele mai mari în Suedia (10,1 PPS per 100 kWh) şi Spania (9,7 PPS per 100 kWh).
De asemenea, în a doua jumătate a lui 2018, taxele aveau cea mai mare pondere în preţul gazelor naturale pentru gospodării în Danemarca (54% din preţul gazelor naturale pentru gospodării) şi Olanda (52%). La polul opus, cele mai mici contribuţii erau înregistrate în Luxemburg şi Marea Britanie (ambele cu 10%), urmate de Grecia (14%) şi România (16%). La nivelul UE taxele şi prelevările erau responsabile, în medie, pentru aproximativ un sfert (27%) din preţul gazelor naturale plătit de gospodării în a doua jumătate a lui 2018.
Eurostat a publicat simultan şi date referitoare la evoluţia preţurilor la electricitate în aceeaşi perioadă. Conform acestor date, cea mai mare creştere a preţului la electricitate pentru gospodării, exprimat în moneda naţională, s-a înregistrat în Cipru (19,6%) şi Olanda (13,8%). Scăderi au fost consemnate doar în patru state: Letonia (minus 4,5%), Polonia (minus 2,5%), Germania (minus 1,6%) şi Lituania (minus 0,9%). În România, preţul la electricitate pentru gospodării a crescut cu 3,4% între a doua jumătate a anului 2017 şi a doua jumătate a anului 2018, sub creşterea medie de 3,5% înregistrată la nivelul UE.
Exprimat în euro, preţul mediu la energie electrică pentru gospodării în a doua jumătate a lui 2018 varia între 10,1 euro per 100 kWh în Bulgaria şi 31,2 euro per 100 kWh în Danemarca. La nivelul UE, preţul mediu al energiei electrice pentru gospodării era de 21,1 euro per 100 kWh.
Exprimate în paritatea puterii de cumpărare standard (PPS), cele mai mici preţuri la electricitate pentru gospodării se înregistrau în Finlanda (13,7 PPS per 100 kWh) şi Luxemburg (13,8 PPS per 100 kWh) iar cele mai mari în Portugalia (28,2), Germania (28), Spania (27,4), Belgia (26,6) şi România (26,3 PPS per 100 kWh).
La nivelul UE, taxele şi prelevările erau responsabile, în medie, pentru mai mult de o treime (37%) din preţul energiei electrice plătit de gospodării în a doua jumătate a lui 2018.
El a fost întrebat cum comentează situaţia din prezent de pe piaţa gazelor, potrivit căreia, pe bursă, gazele de producţie internă destinate consumatorilor industriali au ajuns mai scumpe decât gazele de import.
„Dacă preţul gazelor de producţie internă este mai mare decât gazele de import, industria se va orienta către gazele de import. Nu văd care e problema”, a afirmat Anton.
Potrivit datelor Bursei Române de Mărfuri, preţul gazelor de producţie internă pentru luna aprilie a ajuns la 95,86 de lei pe MWh, în timp ce preţul pe bursa de la Viena (CEGH Front Month Index) este echivalentul a 81,79 lei pe MWh.
redactor online – Doina Sîrbu / sursă – AGERPRES
