EXCLUSIV România nu are un plan de răspuns la situațiile de urgență care pot apărea la platformele din Marea Neagră

Publicat de Doina Sirbu, 3 aprilie 2019, 12:51 / actualizat: 4 aprilie 2019, 5:28

Fiind un domeniu relativ nou, cel al exploatărilor de gaze și petrol din Marea Neagră, nu au fost făcute exerciții pentru simularea unor incidente nici măcar la platformele deja existente, aflate la distanță mare de țărm. În contextul deschiderii unor noi exploatări, este necesar un plan de intervenție, iar instituția responsabilă cu securitatea oamenilor și mediului în acest caz, ACROPO, a început deja demersurile. 

Țara noastră nu are un plan de răspuns la situațiile de urgență care pot apărea la platformele din Marea Neagră. Autoritatea Competentă de Reglementare a Operațiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră ACROPO a început seria de întâlniri cu autoritățile și organizațiile, iar primul pas este definirea competențelor pe care le au instuituțiile publice pentru că acum demersurile de a lucra împreună au eșuat din lipsa unui cadru legislativ, ne-a spus Constantin Gheorghe, președintele ACROPO.

„M-am lovit de eschivări la nivel central, tocmai din cauza faptului că nu se știe ce autoritate unde are competențe. Una din atribuțiile ACROPO este aceea de a se asigura că răspunsul în situații de urgență (răspunsul extern, în afara celui intern de la nivelul operatorilor) este cel adecvat. Mă voi întâlni în perioada următoare cu fiecare din instituțiile respective, (de exemplu: Inspectoratul pentru Situații de Urgență, Garda de Coastă și Autoritatea Navală Română (ANR) care are rolul de coordonare conform planului național de răspuns la situațiile de urgență) și cu alte instituții.“

În prezent, ACROPO lucrează la simularea unui accident la o platformă marină care are drept consecințe: incendiu la bord, deversarea în mare a peste 700 de metri cubi de poluant și multiple victime în rândul lucrătorilor.

„Este un scenariu în care vom vedea exact ce capacități există pe plan local, timpii de răspuns și eficiența coordonării. Capacitatea de răspuns la acest acest moment, mai ales pe salvarea oamenilor și pe depoluare, se bazează numai pe capacitățile companiilor private. Nu există nicio forță aflată permanent la dispoziția ANR care este coordonator în aceste situații de urgență. Acest răspuns se bazează integral pe capacitățile operatorilor privați cu care nu există un contract de stand-by astfel încât nava sau mijlocul respectiv să fie disponibil. Operatorul, neavând un contract de stand-by, poate să acel mijloc angajat într-un alt contract.“

Autoritățile nu dețin un elicopter care să zboare deasupra mării

Referindu-ne la elicopterele capabile să intervină în salvarea pe mare, am aflat că elicopterul SMURD deținut de Inspectoratul pentru Situații de Urgență nu este avizat și nu are dotarea necesară pentru zborul deasupra mării.

„ISU nu are un elicopter avizat să zboare deasupra mării. Nu trebuie investiții mari, trebuie să fie certificat și trebuie montate anumite echipamente. În plus, ISU are un singur elicopter pentru Constanța. S-ar putea să nu fie suficient pentru că un astfel de accident major, de nivel 3, poate implica mai mulți răniți care trebuie să fie evacuați de pe mare. La acest moment, singurele elicoptere care sunt certificate să zboare offshore sunt cele care fac acum zborurile de schimb de echipaj la platformele de producție ale OMV Petrom.“

Potrivit cadrului legislativ actual, operatorii respectivelor platfome marine au obligația de a asigura salvarea oamenilor și depoluarea. Însă în cazul unui accident cu victime multiple care s-a petrecut la mare distanță în larg, iar elicopterul deținut de operator nu poate face față rapid situației, este clar că salvarea – la propriu – trebuie să vină de la autorități! La nivelul prefecturii s-a înființat un comitet care reunește factorii implicați în elaborarea unor planuri de răspuns la situații de urgență.

Text și foto: Monica Cruceanu Comșa

Foto: Constantin Gheorghe, președintele ACROPO