Expoziție dedicată Paștelui, la Muzeul de Artă Populară Constanța

Publicat de , 3 aprilie 2019, 16:30

Muzeul de Artă Populară Constanța continuă, și în luna aprilie, să pună în valoare tradițiile și obiceiurile românești concomitent cu promovarea bogatului său patrimoniu cultural, prin intermediul unor obiecte reprezentative pentru tematica fiecărei luni din calendarul popular și creștin.

Deoarece în aprilie este prăznuită cea mai mare sărbătoare a creștinității, Învierea Domnului, tematica acestei luni este dedicată simbolurilor pascale care se regăsesc atât pe icoane și pristolnice, cât și pe ștergare, ceramică, linguri de lemn și ouă pictate. Printre cele mai cunoscute simboluri pascale se numără: crucea, oul, peștele și vița-de-vie.

Despre semnificația acestor simboluri ne-a vorbit muzeograful Cerasela Dobrinescu, de la Muzeul de Artă Populară:

„Crucea – simbol fundamental al creştinismului, al vieţii şi al morţii, care face trimitere la jertfa de pe cruce a lui Iisus Hristos. În cultura tradiţională românească, crucea este un apotropeu, o amuletă, un talisman şi un gest magic de apărare îndreptat împotriva răului, indiferent de unde ar veni acesta. 

Pentru a ilustra acest simbol, în expoziţie au fost etalate două farfurii din ceramică decorate cu motivul crucii şi al Bisericii, lucrate la Rădăuţi de meşterul olar Constantin Colibaba, în stilul centrului galiţian Kuty. Alături de aceste piese, mai apar  un pristolnic din lemn cu însemnele cristice, precum şi o icoană pictată pe lemn, având ca temă “Răstignirea lui Iisus”.

Oul este un simbol arhetipal al începutului tuturor lucrurilor, al originii, al regenerării şi permanenţei vieţii. În codul alimentar pascal, ouăle roşii reprezintă simbolul cel mai încăcat de semnificaţii, fiind  asociat mormântului deschis al Mântuitorului. Oul roşu simbolizează vitalitatea, motiv pentru care în dimineaţa primei zile de Paşti există obiceiul ca membrii familiei să se spele pe faţă cu apa în care a stat un ou roşu.

Ouăle expuse sunt decorate cu motivul crucii, al spicului de grâu, ca hrană esenţială, precum şi cu cel al viţei de vie. Pe unul dintre cele trei ouă etalate în cadrul expoziţiei este redată tema Răstignirii lui Iisus.

Peştele – străvechi simbol al regenerării şi fecundităţii, a fost preluat de creştinism, ştiut fiind faptul că în timpul persecuţiilor romane, primii creştini foloseau desenul peştelui ca semn de recunoaştere a religiei lor.

Peştele este una dintre cele mai importante embleme ale lui Hristos, cuvântul grecesc pentru peşte, IHTUS, fiind un acronim pentru „Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Mântuitorul Nostru”.

În timpul postului Paştelui, cel mai lung post de peste an, există două „dezlegări” la peşte: de Bunavestire şi de Florii, iar în  prima zi de Paşti peştele este un aliment nelipsit de pe mesele creştinilor.

Pentru a ilustra acest simbol, în cadrul expoziţiei, a fost aleasă o lingură de lemn, având coada sculptată în forma a doi peşti înlănţuiţi.

Viţa de vie este un simbol al imortalităţii şi al vieţii. Vinul roşu folosit în Taina Împărtăşaniei este asociat sângelui care s-a scurs din rănile lui Iisus Hristos.

De altfel, Mântuitorul însuşi se compară simbolic cu o viţă de vie, din care se dezvoltă numeroase mlădiţe, asociate credincioşilor: «Eu sunt viţa, voi sunteţi mlădiţele». «Isus –viţă de vie» este şi o temă iconografică des întâlnită în arta populară românească, în care este redat Iisus din a cărui coastă creşte o uriaşă viţă de vie, având multiple ramificaţii.

În expunere, viţa de vie ca simbol pascal apare reprezentată pe un ştergar dobrogean ţesut din borangic şi bumbac, cu alesătură de bumbac alb”.

Redactor: Aurelia Mierluș