Ministrul Transporturilor: TAROM va anula mai multe curse neperformante; unele avioane zburau cu 10 pasageri la bord

Publicat de Doina Sirbu, 23 martie 2019, 15:08

Noua conducere a TAROM va anula mai multe curse neperformante, unde gradul de încărcare era de 25%, iar avioanele zburau cu doar zece pasageri la bord, a anunţat, sâmbătă, ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, într-o conferinţă de presă.

Este vorba despre curse care au fost introduse fără niciun studiu de rentabilitate, precum Sibiu-Stuttgart, Sibiu-Munchen, Timişoara-Chişinău, Timişoara-Stuttgart, Paris-Cluj sau Paris-Timişoara, a arătat ministrul.

„Ştiţi cu ce grad de încărcare zburau aceste curse? 25%. Dacă luăm un ATR, înseamnă că zbura cu 10 pasageri la bord. Mai mult decât atât, anunţa dânsul (Werner Wolff, fostul director general al TAROM – n.r.), cu surle şi trâmbiţe, la acel moment, deschiderea cursei Bucureşti-Baku. Nu s-a efectuat nicio cursă, dar în schimb au fost făcute cheltuieli pentru deschiderea curselor şi încă se plăteşte pentru această cursă. L-am rugat pe domnul director Susanu (Florin Susanu, noul director general – n.r.) să sisteze de îndată orice plată pe aceste curse neprofitabile”, a precizat Cuc.

Potrivit acestuia, noua conducere a TAROM va trebui să facă de urgenţă un audit şi să anuleze aceste curse.

„Domnul Susanu este un pilot cu experienţă, un om devotat, care iubeşte Tarom, îngrijorat de ceea ce se întâmplă, eu sunt convins că-şi va face un audit foarte rapid şi acolo unde se impune, cu siguranţă, decât să zbori cu un grad de încărcare de 25%, nu cred că cineva vrea acest lucru, nu este eficient financiar pentru Tarom şi ar trebui bineînţeles, în măsura în care nu sunt eficiente, ar trebui anulate”, a susţinut ministrul.

El a arătat că, la nivelul întregii companii TAROM, gradul de încărcare în 2017 era 72%, iar acum este 64%.

Cuc a reiterat faptul că managementul defectuos a fost motivul schimbării conducerii TAROM, arătând că, la nivelul anului 2017, compania a avut pierderi de 172 de milioane de lei, din care 40% doar în perioada octombrie-decembrie, după venirea lui Wolff la conducerea companiei.

Deşi acesta îşi fixase ca ţintă să nu mai existe pierderi în 2018, anul trecut s-a finalizat cu un rezultat negativ de 133 de milioane de lei, iar anul acesta, în primele două luni, s-au acumulat pierderi de 47 de milioane de lei.

„La 23 martie 2019, adică ieri, compania avea un disponibil de lichidităţi, adică nişte sume de bani pentru a veni şi a ajuta compania dacă existau probleme, de 9,273 milioane de dolari. La 1 octombrie 2017, când Wolff a preluat conducerea companiei, în acest cont erau cu 77,468 de milioane de dolari, deci vedem o diferenţă într-un an şi patru luni de 58 de milioane de dolari. La această diferenţă am identificat încă 20 de milioane de lei plăţi restante la zi pe care TAROM trebuie să le plătească în următoarea perioadă. Aştept raportul corpului de control să vedem pe ce s-au cheltuit aceşti bani”, a adăugat Cuc.

Werner Wolf a anunţat, joi, că şi-a încheiat mandatul de director general al companiei TAROM după un an şi patru luni, perioadă în care a reuşit să inverseze trendul descendent pe care se afla operatorul aerian în 2017.

„Consider că un gest corect faţă de angajaţi TAROM, faţă de opinia publică şi faţă de toţi pasagerii companiei noastre este să anunţ, public, finalul mandatului meu în funcţia de director general al companiei naţionale TAROM. La un an şi patru luni de la preluarea conducerii companiei, încep prin a mulţumi tuturor angajaţilor TAROM, care prin muncă şi dedicare au reuşit să inverseze trendul descendent în care ne aflam în 2017. Aceleaşi mulţumiri le transmit reprezentanţilor presei, fără de care nu am fi reuşit să comunicăm transparent şi clar cu românii, de multe ori în situaţii limită, în care informaţia corectă contează enorm”, a afirmat Wolf, într-o declaraţie de presă.

De asemenea, fostul şef al companiei a ţinut să precizeze că TAROM a obţinut în 2018 cele mai mari venituri din ultimii şapte ani şi a fost „gazda” a peste 2,8 milioane de pasageri.

sursa – AGERPRES

foto – Wikipedia