Ascultă Radio România Constanța Live

SĂRBĂTORI ŞI TRADIŢII POPULARE: Mărţişorul, simbol al renaşterii naturii

SĂRBĂTORI ŞI TRADIŢII POPULARE: Mărţişorul, simbol al renaşterii naturii

Publicat de Doina Sirbu, 1 martie 2019, 09:26

Sărbătoare populară ce vesteşte sosirea primăverii şi, odată cu aceasta, renaşterea naturii şi revenirea la viaţă, Mărţişorul reprezintă astfel un calendar simbolic, realizat dintr-un şnur bicolor, care adună zilele, săptămânile şi lunile anului în două anotimpuri, iarnă şi vară, oferit în dar la data de l martie a fiecărui an.

Generalizat astăzi la sate şi oraşe, mărţişorul este confecţionat din două fire de lână sau de mătase răsucite, unul alb şi unul roşu, de care se prinde un obiect artizanal, pentru a fi dăruit doamnelor şi domnişoarelor în prima zi de primăvară calendaristică, acestea urmând să-l poarte agăţat în piept una sau mai multe zile. Se spune că mărţişoarele sunt purtătoare de noroc şi de fericire, de aceea la acest şnur, legat sub forma unei fundiţe, se adaugă şi alte simboluri ale norocului, cum ar fi trifoi cu patru foi, potcoavă, coşar sau inimă.

Potrivit cercetărilor arheologice efectuate pe teritoriul ţării noastre, au fost descoperite amulete asemănătoare mărţişorului, datând de circa 8.000 de ani. Acestea erau reprezentate de pietricele perforate, în culorile alb şi roşu, purtate la gât sub formă de coliere, notează site-ul www.enciclopedia-dacica.ro. Se pare că cele două culori ar fi fost alese deoarece roşul era asimilat sângelui, cu referire la ritualurile de sacrificiu practicate la începutul primăverii, iar albul simboliza puritatea zăpezii, a gheţii şi a norilor. Puse laolaltă, cele două exprimau dorinţa despărţirii de iarnă şi de întâmpinare a primăverii, ca simbol al revenirii la viaţă.

O altă interpretare în alegerea celor două culori ar fi că roşul simbolizează atât sângele, cât şi soarele, reprezentând viaţa, deci femeia, iar culoarea albă, care reflectă limpezimea apelor, este specifică înţelepciunii bărbatului. Prin urmare, şnurul mărţişorului ar reprezenta împletirea armonioasă a celor două.

Cu toate că originea acestui obicei nu poate fi stabilită cu exactitate, se ştie din străbuni că prima zi a primăverii îşi are originea în credinţele şi practicile agrare din vechime, Elena Niculiţă-Voronca consemnând, în lucrarea „Datinile şi credinţele poporului român” (potrivit site-ului www.enciclopedia-dacica.ro), că această sărbătoare este strâns legată de tradiţiile Anului Nou, celebrat în timpurile străvechi la începutul lunii martie, odată cu începutul Anului Agrar.

Conform tradiţiei populare, 1 martie este şi ziua Babei Dochia, străvechi început de an agrar. Primele 9 sau 12 zile ale lunii martie îi sunt dedicate, fiind cunoscute în popor ca Zilele babei. Acestea corespund cu zilele de urcuş ale Babei Dochia cu oile la munte, urcuş dedicat morţii şi renaşterii sezoniere a zeiţei agrare şi a timpului calendaristic, în preajma echinocţiului de primăvară. Astfel, după unele tradiţii, firul Mărţişorului ar fi fost tors chiar de Baba Dochia în timp ce urca oile la munte, potrivit site-ului www.crestinortodox.ro.

Pe vremea dacilor, şnurul era alcătuit din alte două culori, respectiv alb şi negru. O veche legendă spune că Dochia ar fi împletit o funie din aţă albă şi neagră, pentru a putea, astfel, să ţină socoteala zilelor şi a nopţilor şi să ştie când vine vremea să coboare cu oile la păscut. Albul reprezenta zilele, iar negrul, nopţile. Pedepsind-o, însă, pe nora sa, a trimis-o la râul îngheţat să spele un ghem de lână neagră, până ce aceasta se va albi. Din cauza frigului, bietei femei i-au sângerat degetele, iar lâna s-a colorat în roşu, se arată pe site-ul www.enciclopedia-dacica.ro. În prezent, şnurul mărţişorului este format dintr-un fir alb şi un altul roşu, acesta din urmă simbolizând sângele şi sacrificiul.

Etnologul Ion Ghinoiu consemnează, în cartea „Sărbători şi obiceiuri româneşti” (Ed. Elion, 2002), că firul mărţişorul, realizat din două fire colorate şi răsucite, reprezenta „funia anului”, care împletea zilele celor două anotimpuri de bază, semnificând, totodată, şi unitatea contrariilor: vară-iarnă, căldură-frig, lumină-întuneric, fertilitate-sterilitate, legendele Dochiei confirmând faptul că românii structurau anul pe o eternă opoziţie a contrariilor, amintind, aproape fără excepţie, vara şi iarna.

După vechiul calendar roman, prima zi din an era 1 martie, luna respectivă purtând numele zeului Marte, ocrotitor al câmpului şi al turmelor, zeu ce personifica renaşterea naturii, potrivit site-ului traditii.ro. Deşi obiceiul poartă numele acestuia, nu are niciun fel de conotaţie marţială. Potrivit lui Ion Ghinoiu, numele lunii martie a influenţat, însă, denumirea acestei sărbători marcată la 1 martie, Mărţişor, în defavoarea unor denumiri mai vechi, precum Dochia sau Dragobete.

În trecut, mărţişorul se dăruia în prima zi a lunii martie, înainte de răsăritul soarelui, copiilor şi tinerilor, fete şi băieţi deopotrivă, şi se purta la mână. Ion Ghinoiu aminteşte că, după unele tradiţii, mărţişorul începea să fie purtat de la apariţia pe cer a Lunii Noi, în cursul lunii martie, şi nu de la 1 martie. Pe lângă semnificaţia calendaristică, acesta era oferit şi pentru asigurarea sănătăţii, a belşugului şi a frumuseţii pe tot parcursul anului, fiind purtat până la Măcinici (9 martie), Armindeni (1 mai), Florii sau până la înfloritul pomilor fructiferi, a viţei-de-vie, a măceşilor sau a trandafirilor, această durată variind în funcţie de zona etnografică.

Tradiţia Mărţişorului este o dovadă a existenţei acestui obicei pe meleagurile româneşti, încă din timpuri străvechi. El nu este, însă, întâlnit, numai în zonele locuite de români, ci în întreg spaţiul balcanic, având acelaşi rol simbolic de alungare a iernii şi de întâmpinare a primăverii.

„Practicile culturale asociate zilei de 1 Martie (Mărţişorul)” au fost înscrise pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii, într-un dosar comun cu Republica Moldova, Republica Macedonia şi Republica Bulgaria, la 6 decembrie 2017, prin votul Comitetului Interguvernamental al UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, reunit în cea de-a XII-a sesiune, pe Insula Jeju din Republica Coreea, în perioada 4-9 decembrie 2017, notează site-urile ich.unesco.org şi www.cultura.ro.

Site-ul ich.unesco.org precizează că la această practică participă toţi membrii comunităţii, indiferent de vârstă, contribuind astfel la coeziune socială, schimburi între generaţii şi interacţiune cu natura, promovând diversitatea şi creativitatea. Înscrierea Mărţişorului pe această listă, într-un dosar comun cu alte trei ţări, atestă valoarea universală a practicilor culturale asociate zilei de 1 martie şi importanţa acestora în tezaurul cultural mondial.

sursa – AGERPRES

UPDATE | MEDGIDIA: Incendiul violent de vegetație a făcut o victimă și a dat peste cap traficul feroviar
Actualitate duminică, 17 august 2025, 13:32

UPDATE | MEDGIDIA: Incendiul violent de vegetație a făcut o victimă și a dat peste cap traficul feroviar

UPDATE: Incendiul violent de vegetație din Medgidia a făcut și o victimă. Un bărbat de 68 de ani a fost găsit fără suflare într-o locuință...

UPDATE | MEDGIDIA: Incendiul violent de vegetație a făcut o victimă și a dat peste cap traficul feroviar
EFORIE NORD: Velier cu 3 turiști la bord, răsturnat în mare
Actualitate duminică, 17 august 2025, 13:23

EFORIE NORD: Velier cu 3 turiști la bord, răsturnat în mare

Un velier de mici dimensiuni s-a răsturnat, în urmă cu puțin timp, în largul stațiunii Eforie Nord. La bord se aflau trei cetățeni iranieni...

EFORIE NORD: Velier cu 3 turiști la bord, răsturnat în mare
Noi pachete de măsuri fiscale, pregătite de Guvern
Actualitate duminică, 17 august 2025, 13:00

Noi pachete de măsuri fiscale, pregătite de Guvern

Premierul Ilie Bolojan a anunțat duminică, într-un mesaj video postat pe pagina de Facebook a Guvernului, că în perioada următoare vor fi...

Noi pachete de măsuri fiscale, pregătite de Guvern
AUDIO | Delta Dunării, tărâmul fermecător care pierde turiști
Actualitate duminică, 17 august 2025, 12:30

AUDIO | Delta Dunării, tărâmul fermecător care pierde turiști

Delta Dunării este un teritoriu cu totul aparte, cu peisaje fermecătoare la tot pasul, adevărate oaze de liniște pentru oaspeții care o...

AUDIO | Delta Dunării, tărâmul fermecător care pierde turiști
Actualitate duminică, 17 august 2025, 12:16

Aglomerație pe șosele, la final de vacanță. Valori mari de trafic pe A2, circulație în coloană pe DN 39

Centrul INFOTRAFIC din Inspectoratul General al Poliţiei Române informează că, la aceastp oră, se înregistrează valori ridicate de trafic pe...

Aglomerație pe șosele, la final de vacanță. Valori mari de trafic pe A2, circulație în coloană pe DN 39
Actualitate duminică, 17 august 2025, 12:09

Măsuri împotriva redirecţionării abuzive a pacienţilor către clinici private, anunțate de ministrul Sănătății

Ministerul Sănătăţii va lansa, de la 1 septembrie, un formular online prin intermediul căruia pacienţii vor putea raporta situaţiile în care...

Măsuri împotriva redirecţionării abuzive a pacienţilor către clinici private, anunțate de ministrul Sănătății
Actualitate duminică, 17 august 2025, 12:03

EFORIE: Mizerie, mucegai și alimente depozitate pe jos, în „spațiile de producție” ale vânzătorilor ambulanți

Polițiștii locali din Eforie au verificat mai multe spații, improvizate și neautorizate, în care vânzătorii ambulanți de produse alimentare...

EFORIE: Mizerie, mucegai și alimente depozitate pe jos, în „spațiile de producție” ale vânzătorilor ambulanți
Actualitate duminică, 17 august 2025, 11:15

Accident rutier pe A2, la km 172. Trafic restricționat pe sensul Constanța – București

Centrul INFOTRAFIC din Inspectoratul General al Poliției Române informează că pe autostrada A2 București-Constanța, la kilometrul 172, pe...

Accident rutier pe A2, la km 172. Trafic restricționat pe sensul Constanța – București