„Procesul de evoluție a Deltei este de extindere către mare“
Publicat de , 20 februarie 2019, 12:13 / actualizat: 21 februarie 2019, 13:05
Măsurători hidromorfologice la ape mari, în sectorul navigabil al Dunării, în zona Sulina și Baia Musura realizează, în aceste zile, Colectivul de morfodinamică al Departamentului de Oceanografie al Institutului Național de Cercetare Dezvoltare Marină”(INCDM) ”Grigore Antipa”. În zona Golfului Musura, platforma se ridică gradat, din cauza sedimentării, iar procesul este de extindere a Deltei către mare, menționează cercetătorul INCDM, Răzvan Mateescu, într-un interviu realizat de Carmen Secuiu.
Răzvan Mateescu: Facem sesiunea de primăvară, suntem pe canalul Sulina, facem fotografii către insula Musura și măsurători la fața locului, urmând a ne deplasa către Sfântu Gheorghe, să facem măsurători asupra liniei țărmului, profile morfologice la gura de vărsare și niște măsurători de debite pe brațul Sulina, pe canalul navigabil.
Carmen Secuiu: Ce reprezintă aceste măsurători?
Realizează o corelație între nivelul hidrologic al Dunării și modificările induse de acesta asupra morfologiei coastei. Atunci când sunt ape mici, o parte din bancurile de nisip din Delta Dunării – insule-barieră, cordoane de nisip – ies la suprafață.
Răzvan Mateescu: Care sunt următoarele modificări în zona golfului Musura?
Se realizează gradat o ridicare a platformei, datorită proceselor de sedimentare, probabil că acest cordon va înainta și, în funcție și de amenajările care se vor face ulterior se va transforma Golful Musura într-o baltă, mlaștină sau lac și, gradat, procesul de evoluție a Deltei este de extindere către mare, cu un buget sedimentar dezechilibrat, prin faptul că avem niște diguri aici, care blochează deriva de transport sedimentar și, evident, să producă anumite fenomene de sedimentare și eroziune inegale.
Carmen Secuiu: Când au fost construite digurile?
Răzvan Mateescu: În secolul trecut, de Hartley, dar ele au fost extinse. Aceste diguri au rol de a menține adâncimea de navigație. pe măsură ce sedimentarea se produce, ele, evident, trebuie extinse. Există și situații în care se construiesc by-pass-uri, dar acele soluții tehnice presupun o cheltuială foarte mare constantă.
Carmen Secuiu: În ce constau acele by-pass-uri?
Răzvan Mateescu: Ceea ce natural realizează marea este realizat prin pompare. Este necesară o dragă, o conductă și o conductă refulantă. Prea sedimentul acumulat în amonte de un obstacol și îl aruncă în parte de aval. Curentul de derivă litorală la Marea Neagră, indus de circulația curenților de larg, este de la nord la sud, iar în Marea Neagră avem o circulație ciclonică, contrar acelor de ceas. Datorită acestor fenomene, este și această evoluție a Deltei cumva asimetrică și, toate aceste fenomene care se produc aici, la gurile de vărsare amenajate pentru navigație. Cota patului solid al mării este întreținută prin operațiuni de dragaj.
Carmen Secuiu: A crescut nivelul Dunării?
Răzvan Mateescu: Avem 70 de centimetri în plus și e în scădere cu 4 centimetri, ziele următoare. Una de viitură a trecut și cota apelor Dunării aici, la Sulina, va scădea.
Un interviu realizat de Carmen Secuiu
