143 de ani de la nașterea marelui Constantin Brâncuși | Sculptorul Gheorghe Fărcașiu: „Ceea ce a făcut el a marcat toată lumea artistică mondială“

Publicat de , 19 februarie 2019, 11:07

Începând cu anul 2016, la 19 februarie, se sărbătoreşte Ziua Brâncuşi, amintind de data naşterii marelui sculptor român, respectiv 19 februarie 1876. Despre marele Constantin Brâncuși ne-a vorbit și sculptorul Gheorghe Fărcașiu, fost vicepreședinte al Asociației Artiștilor Plastici din România, Filiala Constanța, în emisiunea matinală realizată de Adelina Tocitu. 

Constantin Brâncuşi, considerat unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea, s-a născut în satul Hobiţa (comuna Peştişani).

„Eu am făcut piatra să cânte pentru omenire“, spunea Constantin Brâncuși.

„Nu a făcut doar piatra să cânte, a făcut și lemnul. Românii sunt singurii care știu să cioplească lemnul. Este un adintre cele mai mari personalități pe care le-a dat țara aceasta, universală. Este cotat din ce în ce mai bine la casele mari de licitații. Ceea ce a făcut el a marcat toată lumea artistică mondială, de la el încoace. Niciodată o sculptură nu se face cum se făcea înainte de el“, spune sculptorul Gheorghe Fărcașiu.

Constantin Brâncuși a urmat Școala de Arte și Meserii de la Craiova. În 1897, a călătorit la Viena, unde a lucrat în secţia de finisare artistică a unei fabrici de mobilă. În 1904, a plecat pe jos spre Paris, făcând popasuri la Budapesta şi Viena. În anul următor, 1905, s-a înscris la Şcoala Naţională de Arte Frumoase din capitala Franţei, lucrând în atelierul de sculptură al lui lui Antonin Mercié. După un an, a expus la Salonul de toamnă trei lucrări: „Copilul“, „Orgoliul“, „Portretul lui M.G. Lupaşcu“.

În 1907, a petrecut o scurtă vreme în atelierul lui Auguste Rodin. Părăseşte atelierul acestuia după doar trei luni, convins că „la umbra marilor copaci nu creşte nimic“. La trei ani după sosirea la Paris a sculptat „Rugăciunea“. În 1908, Brâncuşi a realizat „Sărutul“, prima sa operă majoră, precum şi „Cuminţenia pământului“.

În perioada care a urmat a lucrat mult, expunând la Salonul Oficial din Paris şi la Expoziţia „Tinerimii Artistice“ din Bucureşti. Lucrările sale au fost prezentate apoi în numeroase expoziţii din întreaga lume: Amsterdam, Boston, Chicago, Haga, Londra, New York, Paris etc.

În lucrările realizate în primele decenii ale secolului XX, se constată o esenţializare a formelor şi o concentrare maximă a expresiei („Începutul lumii“, „Prometeu“, „Domnişoara Pogany“, „Pasărea în spaţiu“, „Măiastra“, „Pasărea măiastră“, „Începutul lumii“, „Cocoşul“ etc.).

În 1918, a realizat, în lemn de stejar, prima versiune a „Coloanei fără sfârşit“, definitivată şi inaugurată mai târziu, împreună cu celelalte elemente ale Ansamblului Monumental „Calea Eroilor“, la Târgu Jiu. Creat între anii 1937 şi 1938, în aer liber, faimosul ansamblu este format din Coloana Infinitului, Poarta Sărutului, Aleea Scaunelor şi Masa Tăcerii. Emblemă a municipiului Târgu Jiu, ansamblul sculptural brâncuşian a fost ridicat în memoria eroilor căzuţi în Primul Război Mondial, fiind inaugurat la 27 octombrie 1938, scrie centrulbrancusi.ro.

De la acestea şi până la atingerea „esenţei zborului“ din seria „Măiestrelor“ în bronz şi marmură, creaţia sa întruchipează o adevărată viziune despre lume, rămânând în plastica mondială „modelul necontestat al secolului ce se încheie, ca şi a celui ce urmează“, potrivit volumului „Membrii Academiei Române/1866-2003“.

Brâncuşi a murit la 16 martie 1957, la vârsta de 81 de ani, fiind înmormântat în cimitirul Montparnasse din Paris.

Gheorghe Fărcașiu este de părere că ar trebuie să avem și mai multă grijă de moștenirea lăsată de Constantin Brâncuși în România. „Am fost nedrepți întotdeauna cu marile personalități“, este de părere sculptorul.

„Am șlefuit materia pentru a afla linia continuă și când am constatat că n-o pot afla m-am oprit, parcă cineva nevăzut mi-a dat peste mâini“, spunea Constantin Brâncuși.

„El a avut o percepție asupra volumului mai specială, vrea să meargă la esența lucrurilor, de pildă să sculpteze zborul. Și ca idee sună ciudat, cum să sculptezi zborul?! Totuși, asta a vrut să facă – sculptură pentru orbi, dacă pui mâna pe ea, să poți să înțelegi despre ce este vorba. A fost un mare artist, cu mari gânduri. Vreau să vă împărtășesc ceva personal. La o întâlnire cu Țuțea, în timpul studenției, Țuțea povestea că îl consideră sigur artist român, nu francez, pentru că faptul că se simte originea lui ortodoxă – figurile, gândurile lui, prelungirile lui, visele lui sunt altele decât figurativul catolicismului. Am mai întrebat și un sculptor la București, pe vremea când eram elev și mi-a spus: «Brâncuși este Dumnezeu». Cred că a spus cel mai simplu, bine și amplu, despre Constantin Brâncuși“, a spus Gheorghe Fărcașiu, în direct la Radio Constanța.