CONSTANȚA/FOTO: Bobotează la malul mării. Programul manifestărilor religioase
Publicat de Daniel Țăndăreanu, 6 ianuarie 2019, 09:59 / actualizat: 6 ianuarie 2019, 12:17
Arhiepiscopia Tomisului a pregătit 200.000 de sticle cu apă sfințită pentru credincioși, care sunt amplasate pe Faleza Cazinoului, unde IPS Teodosie, împreună cu un sobor de preoți, va oficia slujba de Sfințire Mare a apei.
Aproximativ 12.000 de persoane sunt așteptate la slujba în aer liber.
Programul pentru Botezul Domnului, de duminică, 6 ianuarie 2019:
ora 8.50, IPS Teodosie a oficiat Sfânta Liturghie la Catedrala „Sf. Apostoli Petru și Pavel” din Constanța
ora 11.45, se va porni în tradiționala Procesiune de Bobotează, de la Catedrală până pe faleza Cazinoului Constanța
ora 12.00, IPS Teodosie, împreună cu un sobor de preoți și diaconi, va oficia slujba de Sfințire Mare a apei pe faleza Cazinoului
La sfârșitul acesteia, IPS Teodosie va arunca trei cruci în apele mării, ce simbolizează Arătarea Sfintei Treimi la apa Iordanului.
Biserica Ortodoxă prăznuieşte pe 6 ianuarie Botezul Domnului nostru Iisus Hristos sau Boboteaza. Numită teologic şi Epifania, Teofania sau Arătarea Domnului, sărbătoarea ne aminteşte de momentul în care Iisus Hristos, la vârsta de 30 de ani, a venit la râul Iordan şi a fost botezat de către Sfântul Ioan Botezătorul.
Primele menţiuni despre această sărbătoare apar înainte de secolul III, iar atestarea documentară s-a făcut de către Clement Alexandrinul, în lucrarea „Stromata I”, dar şi în „Constituţiile Apostolice”, unde Boboteaza este menţionată alături de Naşterea şi Învierea Domnului.
Pe la anul 400 sărbătoarea era ţinută cu mare fast, în această zi fiind interzise reprezentaţiile artistice. Mai târziu, Biserica a obișnuit ca Botezul catehumenilor să se facă în ziua de Bobotează, fapt ce a atribuit sărbătorii şi denumirea de „luminare” sau „sărbătoarea luminilor”.
Rânduiala bisericească prevede ca în această zi preoţii să meargă pe malul unei ape şi să oficieze slujba sfinţirii mari a apei. Totodată, după slujbă, pentru a sublinia prezenţa Sfintei Treimi în apa Iordanului, preoţii aruncă trei cruci în apă.
Termenul „agheasmă” înseamnă deopotrivă atât lucrarea de sfinţire a apei, cât şi însăşi apa sfinţită. Agheasma de la Bobotează este denumită Mare deoarece ar avea o putere deosebită.
De aceea, Agheasma Mare se păstrează nestricată vreme îndelungată, rămânând tot aşa de proaspătă, de curată şi de bună la gust, ca şi atunci când a fost scoasă din izvor.
În casele credincioşilor, Agheasma se păstrează la loc de cinste, în sticle curate. Se poate bea pe nemâncate în fiecare zi, până pe 14 ianuarie, când este Odovania praznicului Bobotezei. Ea se mai poate bea în zile de post mai aspru sau la unele sărbători, cu binecuvântarea preotului duhovnic, după Spovedanie.
