Tradiții de Bobotează

Publicat de , 5 ianuarie 2019, 19:40

Botezul Domnului este una dintre cele mai mari sărbători din calendarul creștin-ortodox. Numită și Epifania sau Dumnezeiasca Arătare, Boboteaza evocă venirea lui Iisus Hristos la râul Iordan, pentru a fi botezat cu apă de Sfântul Prooroc Ioan.

Această scenă a Botezului Domnului, frecvent întâlnită în iconografie, se regăsește și într-o veche și valoroasă icoană țărănească pictată pe sticlă în vestitul centru de iconari Nicula, aflată în expoziția permanentă a Muzeului de Artă Populară Constanța, notează muzeografii, pe site-ul instituției de cultură.

Icoana, pictată pe glajă (sticlă realizată în manufacturi) în cea de-a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, la Nicula, îl prezintă pe Iisus Hristos în apele Iordanului, cu mâinile încrucișate pe piept și cu capul aplecat într-o postură smerită, primind botezul cu apă al Înaintemergătorului Său, Sfântul Prooroc Ioan. De cealaltă parte a lui Iisus se află un înger care ține un ștergar în mâini. Pe cerul albastru cobalt, Duhul Sfânt este înfățișat sub formă de porumbel.

O altă icoană care are tema Botezului, aflată în expoziția permanentă a Muzeului de Artă Populară Constanța, a fost realizată în secolul al XIX-lea, la Șcheii Brașovului.

Specialiștii Muzeului de Artă Populară Constanța ne prezintă și câteva tradiții specifice sărbătorii de Bobotează. „În Ajunul Bobotezei, creștinii trebuie să țină post, deoarece această zi anunță nașterea spirituală a lui Iisus și sfințirea apelor, iar cei care se vor învrednici prin curățenie trupească și sufletească, vor avea parte de sănătate și împlinire tot anul. În satul tradițional, cu excepția copiilor, fiecare membru al familiei postea: fetele, pentru a avea parte de bărbați buni, gospodinele, pentru ca roadele și animalele să le fie protejate, bărbații, pentru a avea spor în toate muncile. Bătrânii țineau post negru pentru iertarea păcatelor și sfârșit creștinesc“, se arată în postarea de pe site.

Se spune că în noaptea de Bobotează cerurile se deschid, iar cel care stă și priveghează și vede această minune poate cere orice de la Dumnezeu și dorința îi va fi îndeplinită.

Fetele de măritat care doreau să-și afle ursitul încercau să ia, fără a fi observate, un fir de busuioc din găletușa preotului care venea în Ajun cu Boboteaza, pentru a stropi casele credincioșilor cu agheasmă. Firul de busuioc era apoi pus sub pernă, pentru ca fata să-și poată visa noaptea ursitul.

În ajun sau chiar în ziua de Bobotează, grupuri de băieți mergeau înainte sau după preot, făcând urări de sănătate, cutreierând gospodăriile și stropind cu apă sfințită toate animalele din ogradă. În Transilvania, acest obicei se numește Chiareleisa (Chiralexa sau Țuraleisa), de la expresia grecească „Kyrie Eleison”, care se traduce prin „Doamne miluiește!”.

Se crede că de Bobotează, când preotul strigă „Chiraleisa!”, fug toate răutățile: boli, fiare, lupi, strigoi, draci, iar anul va fi curat până la Sfântul Andrei. Atunci aceste răutăți ies iar până la Crăciun, când băieții le alungă cu colindele și uratul, și până la Anul Nou, când sunt ținute departe cu pocnete de bice.

O altă tradiție de Bobotează se numește „Încuratul cailor”, caii fiind lăsați liberi sau fiind încălecați de flăcăii care ies de la biserică, de la slujbă.