Cântul tătăresc dobrogean – izvoare, influențe și adaptări“ | Seminar dedicat Zilei Dobrogei, la Palatul Copiilor din Constanța FOTO

Publicat de , 20 noiembrie 2018, 12:19 / actualizat: 20 noiembrie 2018, 13:43

Ieri, la Palatul Copiilor din Constanța, a avut loc seminarul intitulat „Cântul tătăresc dobrogean – izvoare, influențe și adaptări“, dedicat Zilei Dobrogei și desfășurat sub semnul Centenarului Marii Uniri.

Întâlnirea de suflet a fost organizată de prof. Narciz Amza, susţinută de Comitetul de Reorganizare a UDTTMR. La eveniment au fost prezenţi membri ai comunităţii tătare, iubitori de folclor şi nu numai, care au avut ocazia de a împărtăși din „zestrea“ lor de folclor tătăresc dobrogean, aducându-i în discuție pe artiștii tătari care au contribuit de-a lungul timpului la cultivarea şi promovarea valorilor folclorice autentice.

Tot aseară musulmanii din lumea întreagă au celebrat Mevlid Kandili (Noaptea Naşterii Profetului Muhammed s.a.v.), prima dintre cele cinci nopţi luminate pentru musulmani. Prof. Narciz Amza a transmis un mesaj cu această ocazie, după care au fost citite rugăciuni specifice şi s-a vorbit despre semnificaţia acestei nopţi sfinte.

Prof. Câimet Memet, dirijoare şi coordonatoare a primului cor de femei tătare înfiinţat după Revoluţia din 1989, a povestit despre acest proiect şi despre activităţile culturale în cadrul cărora acest cor valoros şi-a pus amprenta de promotor al folclorului tătăresc dobrogean.

În continuare, drd. Ghiulşen I. Ismail a evidențiat personalităţile tătare şi contribuţia lor în domeniul revigorării şi promovării cântecelor autentice. El a vorbit despre compozitorul şi artistul de operă Sebat Husein, interpreta-avocat Cadrie Nurmambet, solista de muzică populară Chiamiran Chivu, rapsodul-poet Gevat Raşid şi despre folcloristul Nagi Ali Cafer.

Aidun Curtmola, consilier superior în cadrul Departamentului pentru Relații Interetnice, a subliniat importanţa folclorului, ca parte componentă a valorilor culturale ale unei etnii şi despre proiectele culturale ce vizează etniile, derulate de către departament.

Prof. Elmaz Memedula, fost cadru didactic, inspector şcolar şi membră al primei comisii de învăţământ din cadrul uniunii tătare, nou create după decembrie 1989, a readus în discuţie implicarea cadrelor didactice în promovarea valorilor culturale. Iasemin A., fostă membră al ansamblului folcloric tătăresc din Medgidia, a expus imagini cu vechi dansuri tătăreşti executate de ansamblul Karasu, prin anii 1994-1996, la diverse manifestări culturale de gen.

Într-o atmoasferă relaxantă participanţii prezenţi la eveniment au depănat amintiri legate de perioadele din tinereţe când nu existau alte mijloace de comunicare media, iar tinerii interpretau „şîn”, dialoguri muzicale dintre fete şi băieţi, colinde, dar şi cântece de nuntă.

Tradiţiile, inclusiv practicile folclorice, literar-muzicale ale tătarilor şi turcilor din ţara noastră, sunt identice cu practicile tradiţionale ale popoarelor turcice.  Obiceiurile rămase s-au perpetuat şi se practică şi azi. Muzica tătarilor poate fi împărțită în mai multe genuri, precum: cântece din folclorul copiilor și cântece de leagăn (nini), cântece de nuntă, bocete, cântece legate de tradițiile agrare, cântece din luna Ramadan, yir, çın / șın, muzica de dans (în special kaytarma, însemnând rotire, învârtire), beyt (specific nogailor). Dintre instrumentele muzicale, apărute mai târziu, pentru a acompania cântăreții s-au folosit: zurna, ulterior înlocuită de clarinet, daul (tobă mare cu două bețe diferite: čiubuk și čiakmar).