Ascultă Radio România Constanța Live

Bibliograful Anca Dobre, autoarea „Etnologiei funerare tomitane“: „În ceea ce privește marile momente ale vieții, tomitanii gândeau aproape la fel ca omul contemporan“

Bibliograful Anca Dobre, autoarea „Etnologiei funerare tomitane“: „În ceea ce privește marile momente ale vieții, tomitanii gândeau aproape la fel ca omul contemporan“

Publicat de , 8 octombrie 2018, 18:20

Iubitorii de carte și de istorie pot descoperi poveștile Tomisului despre viață și moarte într-o carte lansată recent la Constanța de bibliograful dr. Anca Dobre, de la Biblioteca Județeană Constanța.

Volumul „Etnologie funerară tomitană, sec. I- III p Chr.“ are la bază lucrarea de doctorat a autoarei și reflectă, într-o manieră sensibilă, trăirile, fricile,  superstițiile și credințele în viața de după moarte a vechilor tomitani.

„Această carte este o imagine, un film, o succesiune de imagini, o prezentare a vieții tomitanilor într-un moment extrem de important, acela al morții și a ceea ce se întâmpla după. Și ei credeau în această lume de dincolo, așa cum credem și noi, creștinii de astăzi. Credeau că există un paradis, Câmpiile Elizee, credeau că își întâlnesc strămoșii, unii dintre ei. Alte păreri mai filosofice spuneau despre o lume de dincolo celestă. Sufletele celor morți se duceau în lumea astrală, credeau că există ceva dincolo de momentul morții, de încetarea existenței fizice“, povestește autoarea.

 

Anca Dobre spune că putem să găsim puncte comune cu tomitanii de acum 2000 de ani, pentru că erau oameni la fel ca noi și, surprinzător, poate, gândeau în ceea ce privește marile momente ale vieții aproape la fel ca omul contemporan. „Ei vedeau moartea ca pe o trecere, credeau în existența unei lumi de dincolo…Mitologia greacă și romană, așa cum am prezentat și într-unul dintre capitolele cărții, are o imagine foarte clară, foarte fermă, despre ceea ce se întâmplă și în momentul morții, și ceea ce se întâmplă și după. Ca și acum, oamenii aveau monumente funerare, inscripții funerare, care aminteau despre viața lor, despre cine au fost ei, câteodată, exprimau și regretul lor pentru plecarea poate timpurie, pentru că au lăsat familia aici. Este o lume foarte asemănătoare cu lumea contemporană. Antropologic vorbind, etnografic vorbind, suntem la fel!“, afirmă bibliograful.

Reporter: Silvia Pascale

Tradițiile satului românesc de Învierea Domnului, cea mai mare sărbătoare a creștinătății
Cultură duminică, 12 aprilie 2026, 08:05

Tradițiile satului românesc de Învierea Domnului, cea mai mare sărbătoare a creștinătății

Sărbătoarea Învierii Domnului, Paștele, este considerată cea mai importantă din an, praznicul praznicelor, momentul triumfului vieții asupra...

Tradițiile satului românesc de Învierea Domnului, cea mai mare sărbătoare a creștinătății
Episcopul Tulcii Visarion: „Învierea lui Hristos este cu adevărat temelia de granit a credinței creștine”
Cultură duminică, 12 aprilie 2026, 07:50

Episcopul Tulcii Visarion: „Învierea lui Hristos este cu adevărat temelia de granit a credinței creștine”

„După Învierea Mântuitorului, moartea omului nu mai este decât o trecere pe un nou tărâm. Învierea Domnului este temelia de granit a...

Episcopul Tulcii Visarion: „Învierea lui Hristos este cu adevărat temelia de granit a credinței creștine”
Arhiepiscopul Tomisului, ÎPS Teodosie: „Lumina lui Hristos este bucurie, pace, dragoste, iertare”
Cultură duminică, 12 aprilie 2026, 07:14

Arhiepiscopul Tomisului, ÎPS Teodosie: „Lumina lui Hristos este bucurie, pace, dragoste, iertare”

„Nu vă temeți de primejdiile exterioare, dacă avem Lumina lui Hristos! Să ne îmbrăcăm sufletul în această Lumină, să fim buni și...

Arhiepiscopul Tomisului, ÎPS Teodosie: „Lumina lui Hristos este bucurie, pace, dragoste, iertare”
Preotul Ioan Valentin Istrati: „Hristos este Lumina Infinită”
Cultură sâmbătă, 11 aprilie 2026, 18:23

Preotul Ioan Valentin Istrati: „Hristos este Lumina Infinită”

În Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim, în Sâmbăta Mare, se aprinde, de obicei între orele 12.30 – 14.30, Lumina Sfântă –...

Preotul Ioan Valentin Istrati: „Hristos este Lumina Infinită”
Cultură vineri, 10 aprilie 2026, 10:17

Tradiții populare în Vinerea Mare

Vinerea Mare, numită și Vinerea Scumpă, Vinerea Seacă sau Vinerea Șchioapă, este considerată cea mai „neagră” zi din calendarul creștin...

Tradiții populare în Vinerea Mare
Cultură vineri, 10 aprilie 2026, 09:45

Calendar istoric MINAC: 10 aprilie – Crucea din calcar de la Callatis și memoria credinței

Vinerea Patimilor, cunoscută și ca Vinerea Mare, ocupă un loc central în calendarul creștin-ortodox, marcând momentul răstignirii și morții...

Calendar istoric MINAC: 10 aprilie – Crucea din calcar de la Callatis și memoria credinței
Cultură vineri, 10 aprilie 2026, 09:29

Sfânta și Marea Vineri – Ziua Răstignirii și a Prohodului Domnului

Vinerea Mare, numită în calendarul ortodox Sfânta și Marea Vineri, este ziua în care Fiul lui Dumnezeu a fost răstignit pe cruce și a fost pus...

Sfânta și Marea Vineri – Ziua Răstignirii și a Prohodului Domnului
Cultură vineri, 10 aprilie 2026, 08:12

În Vinerea Neagră rememorăm răstignirea Mântuitorului și admirăm o icoană ce prezintă scena plângerii lui Iisus

E Vinerea Patimilor, Vinerea Neagră sau Vinerea Seacă, așa cum au numit-o bătrânii satelor, ziua în care se cântă Prohodul Domnului în toate...

În Vinerea Neagră rememorăm răstignirea Mântuitorului și admirăm o icoană ce prezintă scena plângerii lui Iisus