Bibliograful Anca Dobre, autoarea „Etnologiei funerare tomitane“: „În ceea ce privește marile momente ale vieții, tomitanii gândeau aproape la fel ca omul contemporan“

Publicat de , 8 octombrie 2018, 18:20

Iubitorii de carte și de istorie pot descoperi poveștile Tomisului despre viață și moarte într-o carte lansată recent la Constanța de bibliograful dr. Anca Dobre, de la Biblioteca Județeană Constanța.

Volumul „Etnologie funerară tomitană, sec. I- III p Chr.“ are la bază lucrarea de doctorat a autoarei și reflectă, într-o manieră sensibilă, trăirile, fricile,  superstițiile și credințele în viața de după moarte a vechilor tomitani.

„Această carte este o imagine, un film, o succesiune de imagini, o prezentare a vieții tomitanilor într-un moment extrem de important, acela al morții și a ceea ce se întâmpla după. Și ei credeau în această lume de dincolo, așa cum credem și noi, creștinii de astăzi. Credeau că există un paradis, Câmpiile Elizee, credeau că își întâlnesc strămoșii, unii dintre ei. Alte păreri mai filosofice spuneau despre o lume de dincolo celestă. Sufletele celor morți se duceau în lumea astrală, credeau că există ceva dincolo de momentul morții, de încetarea existenței fizice“, povestește autoarea.

Anca Dobre spune că putem să găsim puncte comune cu tomitanii de acum 2000 de ani, pentru că erau oameni la fel ca noi și, surprinzător, poate, gândeau în ceea ce privește marile momente ale vieții aproape la fel ca omul contemporan. „Ei vedeau moartea ca pe o trecere, credeau în existența unei lumi de dincolo…Mitologia greacă și romană, așa cum am prezentat și într-unul dintre capitolele cărții, are o imagine foarte clară, foarte fermă, despre ceea ce se întâmplă și în momentul morții, și ceea ce se întâmplă și după. Ca și acum, oamenii aveau monumente funerare, inscripții funerare, care aminteau despre viața lor, despre cine au fost ei, câteodată, exprimau și regretul lor pentru plecarea poate timpurie, pentru că au lăsat familia aici. Este o lume foarte asemănătoare cu lumea contemporană. Antropologic vorbind, etnografic vorbind, suntem la fel!“, afirmă bibliograful.

Reporter: Silvia Pascale