Interviurile RC | Peste 20 de familii din Ciobanu au primit pachete cu hrană prin programul „Banca de Alimente“. Carmen Lungu, Crucea Roșie: „Unii copii n-au mâncat niciodată o ciocolată“

Publicat de Cristina Sîmbeteanu, 25 septembrie 2018, 13:14

Voluntarii de la Crucea Roșie, filiala Constanța, vor ajunge astăzi în localitatea Ciobanu pentru a distribui la 26 de familii nevoiașe pachete cu alimente. Acestea au fost strânse prin programul „Banca pentru Alimente“.

Înainte de a porni la drum cu ajutoarele, colega noastră Cecilia Pătrăhău a stat de vorbă cu directorul Crucii Roșii filiala Constanța, psihologul Carmen Lungu, despre importanța și rezultatele acestui program caritabil.

Este deja un program de tradiție acesta al Crucii Roșii, Banca pentru Alimente. Cu toții am mers în supermarketuri și am văzut – nu știu cât de mulți am făcut gestul de a lăsa în acele spații produse alimentare care ne prisosesc sau pe care le putem dona celor nevoiași. Dar Crucea Roșie merge mai departe și ajunge în localități cunoscute din județul Constanța că ar avea mai multă nevoie de asemenea ajutor.

Carmen LUNGU: Chiar dacă nu mai strângem cum am strâns cândva alimente, înțelegem și perioada în care suntem că economic nimeni nu stă grozav, dar totuși se donează, iar pentru noi este foarte bine și existențial, bineînțeles, pentru cei care au nevoie de ajutor.

Ce cantitate s-a strâns și ce alimente sunt preponderente?

Carmen LUNGU: La finalul lunii august am strâns 260 kg. În septembrie noi am dat deja o parte din ele, iar acum urmează să mergem la Ciobanu unde vom da 26 de pachete, pentru 26 de familii.

Cât cântărește un pachet?

Carmen LUNGU: Acum depinde. Am avut luni în care am dat câte 10 kg de alimente, dar în general facem pachetele cam de 12 kg.

Ce conțin aceste pachete?

Carmen LUNGU: Numai produse neperisabile, adică făină, orez, zahăr, ulei, fiecare ce poate să doneze. Conserve de mazăre, de fasole sau pate-uri. Ele sunt binevenite, iar atunci când constănțenii mai pun și ceva dulciuri și copiii vin alături de părinți să ridice pachetele sunt așa de fericiți când văd acele dulciuri în sacoșele.

Pe care ei nu și le permit în mod normal în viața de zi cu zi în comunitățile rurale.

Carmen LUNGU: Exact. Sunt momente în care rar mănâncă dulciuri. Am avut un caz cu o fetiță, nu era foarte mare, avea vreo patru ani și așa de mult s-a bucurat și a zis că ea n-a mâncat niciodată o ciocolată.

Da, este greu de crezut pentru un copil ca în patru ani de viață să nu mănânce o ciocolată.

Carmen LUNGU: Exact, dar se vedea după cum erau și îmbrăcați și după casa pe care o aveau că într-adevăr nu și-ar fi permis să mănânce o ciocolată. Poate cine știe, i-a dat cineva vreodată o bucățică, dar copilul nu-și mai amintește, dar sunt situații grele, care te fac să te doară sufletul.