Sfinții Împărați Constantin și Elena – tradiții și superstiții

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 21 mai 2018, 07:50

Pentru ziua de 21 mai, data la care sunt serbați Sfinții Constantin si Elena, există o serie de obiceiuri și superstiții care fac referire la vara ce urmează să își facă apariția.

Peste 1,7 milioane de români își aniversează onomastica de Constantin si Elena. Femeile, pentru a alunga duhurile rele și necurate, tămâie și stropesc cu aghiasmă. Pentru ca voia bună să se adune în familie, se zice că trebuie să aducem în casă măcar trei fire de bujori îmbobociți.

Mulți agricultori nu lucrează de ziua Sfinților Constantin si Elena, pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsările cerului.

Femeile, pentru a alunga duhurile rele și necurate, dau cu tămâie și stropesc cu aghiasmă; pentru a se apară de forțe malefice, țăranii aprind un foc mare și stau în jurul lui, prin acest foc obișnuiesc să treacă și oile, pentru a fi ferite de rele pe timpul cât vor stă la stana.

În calendarul popular, sărbătoarea Sfinților Constantin si Elena este o sărbătoare a păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor.

Tradiția spune că în ziua acestei sărbători nu este bine să te cerți cu nimeni. Potrivit credinței, cei care divorțează, se ceartă cu o persoană dragă sau nu atât de apropiată ori renunță la o prietenie, vor avea necazuri toată viața pe plan amoros și financiar. De asemenea, în popor se crede că unul dintre membrii familiei este bine să ducă la biserică trei bujori, flori de lămâiță, pâine și dulciuri preparate în casă.

Pentru ca duhurile rele să nu ia sporul laptelui, se mai păstrează datina „sperietoarea vrăjitoarelor”. În mediul rural, membrii familiei se adună în mijlocul gospodăriei, în jurul unui vas cu lapte. Cu toții, cu mic, cu mare, vor bate cu linguri noi de lemn în vasele în care se fierbe laptele de obicei, strigând încât să sperie vrăjitoarele care le-ar putea fura laptele.

În calendarele populare, această zi era cunoscută mai degrabă sub numele de „Constantin Graur” sau „Constantinu Puilor”, pentru că, din această primă zi a verii, păsările din pădure încep să-și învețe puii să zboare, după ce li s-a dezlegat glasul la Vlasie (11 februarie), s-au împerecheat și și-au construit cuiburile la Dragobete (24 februarie). Oamenii trebuie să țină sărbătoarea, pentru ca puii din gospodărie să nu fie mâncați de ulii.

În ziua Sfinților Constantin si Elena este bine să nu se lucreze, pentru ca holdele și strugurii să nu fie distruși, iar până în 21 mai, în unele zone trebuie să fie semănate porumbul, ovăzul și meiul, potrivit tradiției populare.

Cercetătorii sunt de părere că deciziile împăratului Constantinin favoarea creștinismului s-au datorat mai ales mamei sale, Elena. Flavia Iulia Helena s-a născut în provincia Bitinia, că fiică a unui hangiu. Ea s-a căsătorit în anul 270, când avea 16 ani, cu generalul român Constantiu Chlorus, iar în 272 l-a născut pe Constantin, în localitatea Naissus (în Serbia de astăzi). Sfinții Constantin si Elena: Elena nu s-a recăsătorit și a trăit în umbră, departe de atenția publică, dar aproape de fiul sau, pe care l-a sprijinit cu dragoste și afecțiune. În anul 306, fiul sau a fost proclamat de armata română drept august al imperiului, imediat după moartea lui Constantiu Chlorus. El și-a readus mama la curtea imperială, conferindu-i titlul de “Nobilissima Femină” (Doamna prea nobilă).