Intoleranţa la gluten, boala care ne face mai atenţi la etichetă

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 16 mai 2018, 09:33

Intoleranţa la gluten sau boala celiacă afectează circa 1% din populaţie, reiese din statisticile spitalelor, însă este o cifră inexactă pentru că există multe alte persoane, care au această boală fără să ştie.

Luna Mai este supranumită „luna bolii celiace”, pentru că la 16 mai este marcată Ziua Mondiala a Bolii Celiace, iar anul acesta Biroul permanent al Camerei Deputaţilor şi Asociaţia Română pentru Intoleranţă la Gluten organizează o campanie gratuită de conştientizare asupra acestei boli, în incinta Palatului Parlamentului în perioada 14-16 mai. Supranumită şi ‘boala cameleon’, boala celiacă are peste 300 simptome şi afecţiuni asociate.

De ce este glutenul noul duşman al sănătăţii am aflat de la medicul primar pediatru Adriana Balaşa, specialist în Gastroenterologie Pediatrică în cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Constanţa.

Rep: Ce este boala celiacă şi de ce se depistează aşa de greu?

Dr. Adriana Bălaşa: „Boala Celiacă este o afecţiune autoimună, declanşată de consumul de gluten la persoanele predispuse genetic. Se diagnostichează greu, pentru că în general, simptomele sunt puţin specifice, iar unii pacienţi pot fi chiar asimptomatici.”

Rep: Ce este glutenul?

Dr. Adriana Bălaşa: „Glutenul este o proteină prezentă în grâu, orz și secară.”

Rep: Exista boli asociate cu celiachia?

Dr. Adriana Bălaşa: „Există un risc crescut pentru boala celiacă, la pacienţii cu diabet zaharat de tip I, tiroidită autoimună, Sindrom Down, precum şi la rudele de gradul I ale copiilor diagnosticaţi.”

Rep: La ce semne trebuie să se alerteze un părinte şi consulte un medic gastroenterolog?

Dr. Adriana Bălaşa: „Boala celiacă poate să aibă manifestări digestive, precum diaree cronică, dureri abdominale, vărsături, dar şi manifestări extradigestive, precum stagnare sau scădere în greutate, statură mică, anemie care nu răspunde la tratamentul cu fier, eroziuni ale smalţului dentar, pubertate întârziată, afectare articulară, erupţii cutanate, căderea părului, iritabilitate, depresie.”

Rep: Care sunt analizele necesare depistării bolii şi ce presupune testarea?

Dr. Adriana Bălaşa: „Există teste screening recomandate iniţial, bazate pe dozarea unor anticorpi specifici, aceştia ar fi anticorpii antitransglutaminază din sânge. Dacă acest rezultat este pozitiv, se continuă cu efectuarea altor anticorpi specifici şi se poate confirma diagnosticul de boală celiacă. Sunt însă unele situaţii în care este necesară efectuarea unei biopsii intestinale.”

Rep: Este testarea aceasta primară costisitoare, este subvenţionată de staţ prin Casa de Asigurări de Sănătate?

Dr. Adriana Bălaşa: „Este o analiză care se poate efectua în cadrul Clinicii de Pediatrie a Spitalului Judetean Constanţa. Oricine poate solicita această testare prin internare, cu bilet de trimitere de la medicul de familie.”

Rep: Ce boli se pot dezvolta la persoanele care nu ţin regim fără gluten?

Dr. Adriana Bălaşa: „După confirmarea diagnosticului de boală celiacă este necesară instituirea dietei fără gluten pentru toată viaţa. Nerespectarea acesteia duce la apariţia unor complicaţii: infertilitate, osteoporoză, unele timpuri de cancer intestinal.”

Rep: Unde se întâlneşte acest gluten?

Dr. Adriana Bălaşa: „Sunt excluse toate produsele pe bază de grâu, pâine, paste făinoase, prăjituri, covrigi, problema este că glutenul se află şi în unele alimente la care nu ne gândim la începuţ precum mezeluri, îngheţată, ciocolată, bomboane, mixuri de condimente, sosuri şi dressinguri pentru salate, de aceea îi sfătuiesc pe părinţii copilului cu boală celiacă să citească foarte bine etichetele produselor. de asemenea, unele produse cosmetice conţin gluten, la fel şi unele medicamente. Dieta fără gluten se învaţă, părinţii trebuie susţinuţi de părinţi, educatori şi medici. ”

Rep: Este acest regim costisitor?

Dr. Adriana Bălaşa: „Pentru această boală, există o gamă largă de produse, pe care pacienţii le pot consuma fără restricţie: fructe, legume, carne, peşte, orez, porumb, lactate, ouă, iar produsele care, în mod obişnuiţ conţin gluten sunt disponibile astăzi şi în varianta fără gluten, pe bază de făină fără gluten. Acestea sunţ într-adevăr, mai scumpe decât cele care conţin gluten. ”

Rep: … Am înteles că şi de 4 – 5 ori mai scumpe decat cele obişnuite. Dar dacă ar fi să ne gândim la copiii care trăiesc la ţară, poate pentru ei este mai simplu, consumă legume din grădină, lapte şi ouă de la animalele şi păsările din curte…

Dr. Adriana Bălaşa: „Este mai simplu, da. În loc de pâine, pot consuma mămăligă. Dar îşi pot cumpăra făina fără gluten, din care mamele lor să prepare, în casă, pâine. ”

Rep: Cum evoluează copiii diagnosticaţi, îi trimitem în colectivitate sau îi
ţinem acasă?

Dr. Adriana Bălaşa: „La scurt timp după introducerea dietei fără gluten, manifestările clinice dispar, iar la copii se reia ritmul de creştere. Nu există nicio contraindicaţie pentru intrarea în colectivitate. ”

Rep: Reuşesc ei să facă faţă tentaţiilor cu gluten de la şcoală sau grădiniţă?

Dr. Adriana Bălaşa: „Dieta fără gluten se învaţă. Copiii trebuie susţinuţi de către părinţi, educatori şi medici, astfel încât să conştientizeze necesitatea acestei diete.”

Rep: Unde se pot adresa părinţii dacă observă unul din semnele acestei boli la copiii lor: durerere de burtă, scaune diareice, afte, iritabilitate, vărsături, creştere nesatisfăcătoare?

Dr. Adriana Bălaşa: „În primul rând, la medicul de familie. În urma examenului clinic, el poate decide trimiterea copilului la o investigaţie de specialitate în cadrul Clinicii de Pediatrie în cadrul Compartimentului de Gastroenterologie Pediatrică de la Spitalul Judeţean Constanţa. ”

Rep: Este o boală care poate apărea şi mai târziu, pe parcursul vieţii, putem trăi cu ea fără să ne dăm seama?

Dr. Adriana Bălaşa: „Boala poate să apară oricând, există şi persoane asimptomatice, în general în grupurile de risc. Tocmai de aceea, screeningul acestora este recomandabil. Există o anumită predispoziţie genetică, un anumit complex de gene existent la aproximativ 35% din populaţie, însă numai 1% populaţie poate avea boală celiacă.”

Redactor – Cristina Ghelasie