„140 de ani de arheologie dobrogeană” – Truda neștiută și secretele oamenilor care au realizat harta trecutului poporului român

Publicat de Cristina Sîmbeteanu, 30 aprilie 2018, 16:07

„140 de ani de arheologie dobrogeană”, iată titlul unei expoziții la care istoricii din Constanța lucrează în această perioadă. Până la sfârșitul lunii iunie, documente rare, fotografii de colecție și informații în premieră vor fi prezentate publicului. Vom descoperi, printre altele, că până și titanii arheologiei dobrogene, precum Vasile Pârvan au întâmpinat greutăți în munca lor de recuperare și de conservare a trecutului.

situl arheologic de la Adamclisi

Munca unui arheolog pe pământul Dobrogei nu a fost niciodată ușoară, dar a fost dintotdeauna fascinantă. Fragmente din harta trecutului au fost recuperate cu mare grijă de către pionierii arheologiei românești, iar moștenirea lor o vedem și astăzi în muzeele din județul Constanța. Despre efortul acestora de-a lungul celor 140 de arheologie dobrogeană ne vorbește istoricul Gabriel Custurea, unul dintre coordonatorii  expoziției.

istoricul Vasile Pârvan

„Toată zona aceasta plină de descoperiri, plină de istorie – deși termenul este foarte erodat, dar, în cazul nostru, este autentic – toată această zonă a trezit interesul încă de pe la jumătatea secolului al XIX-lea. Sunt oameni care trec prin zonă, prin Dobrogea, cu diverse treburi și care observă valurile lui Traian, ruinele cetăților de la Iglița, Constanța, Mangalia. După 1878, prin strădania prefectului de atunci, Remus Opreanu, se face o colecție muzeală, Grigore Tocilescu începe cercetările la Adamclisi, pe care el îl consideră certificatul de naștere al poporului român“, afirmă arheologul Gabriel Custurea.

Expoziția „140 de ani de arheologie dobrogeană”,  evidențiază zbaterea continuă a specialiștilor, indiferent de timpul în care au activat, pentru cercetare, săpături arheologice, amenajare de muzee și publicare de cărți științifice. Documentele prezentate vor arăta că până și părintele săpăturilor arheologice de la Histria, din 1914, și nu numai, istoricul Vasile Pârvan, s-a lovit de multe ori cu ignoranța autorităților sau cu lipsa de bani dedicați cercetării.

„Găsim documente în care Vasile Pârvan se luptă efectiv pentru bani, ca să facă săpături pentru utilaje; la un moment dat, în timpul războiului, tot ce a fost făcut la vremea respectivă la Histria și unde avea materiale depozitate, acestea dispar. Pârvan se dă cu capul de pereți efectiv, ca să îl facă de ministru să înțeleagă că el este plin de datorii“, relatează istoricul Gabriel Custurea.

Expoziția foto-documentară va conține nu doar scrisori, cereri, recenzii, ci și cărți rezultate din cercetările celor care au pus bazele arheologiei dobrogene. De asemenea, vom putea admira și piese valoroase și recent descoperite din  șantierele arheologice ale Dobrogei.

Redactor: Silvia PASCALE