Organismele modificate genetic, un real pericol asupra sănătății, a mediului, dar și asupra drepturilor țăranilor

Publicat de Arantxa Catană, 17 aprilie 2018, 20:13

Marți – 17 aprilie a fost Ziua Mondială de Luptă împotriva Organismelor Modificate Genetic, dar și Ziua Țăranului.

În România nu se mai cultivă plante modificate din 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană.

În urmă cu 11 ani s-a înființat Centrul de Informare asupra Organismelor Modificate Genetic, un mic ONG, care de patru ani a fost preluat de Asociația Țăranilor din România care luptă pentru dreptul țăranilor la schimburi de semințe, folosirea semințelor propriilor culturi sau vânzarea acestora, ceea ce în prezent este interzis.

Reprezentanta asociației Eco Ruralis, Ramona Duminicioiu ne îndeamnă să consumăm produsele țăranilor, deoarece semințele pe care le au ei sunt sănătoase.

„Noi considerăm că organismele modificate genetic sunt un pericol real nu doar asupra sănătății, ci și a mediului, dar și asupra drepturilor țăranilor, drepturilor omului de a folosi, schimba, vinde semințe între ei. Țăranii noștri nu au voie să vândă semințele lor. Semințele modificate genetic vin la pachet cu dreptul de copyright cu niște forme foarte agresive de presiune economică asupra fermierilor și țăranilor și considerăm că drepturile omului și drepturile consumatorilor – pentru că noi toți suntem consumatori – trebuie să prevaleze drepturilor economice. În Tratatul Internațional al Semințelor – un tratat ONU, care este obligatoriu – articolul 9 prevede în mod expres aceste drepturi, adică drepturile fermierilor de a avea acces liber la propriile semințe, iar semințele modificate genetic fiind invazive companiile producătoare își pot exercita în mod abuziv niște drepturi economice care nu trebuie să prevaleze acestor drepturi ale omului. Este și Ziua Internațională a Țăranilor, din acest motiv am ținut să fac mențiune la drepturile țăranilor ca fiind drepturi ale omului”, a declarat pentru Radio Constanța Ramona Duminicioiu.

Plantele au fost modificate în scop comercial pentru a satisface nevoile unor distribuitori sau producători de chimicale, a mai precizat aceasta.

„Produsele modificate genetic sunt în general de o calitate slabă. Acum există o nouă generație de plante și produse modificate genetic care sunt obținute prin numeroase alte tehnici, inclusiv mutageneză. Din punctul nostru de vedere, ca țărani, tot ceea ce se produce prin tehnici de laborator în condiții in vitro și care nu ar putea avea niciodată loc într-un mediu natural – considerăm că sunt tehnici de modificare genetică de alterare a genomului și sunt enorm de multe tehnici în momentul acesta. Există o mare dezbatere la nivelul Uniunii Europene dacă pentru aceste noi tehnici de modificare genetică să se aplice aceeași legislație, să se urmărească în lanțul alimentar sau furajer de la origine până la momentul plasării pe raft și să se eticheteze ca atare pentru ca toți consumatorii să fie avertizați și să-și facă o alegere informată. În momentul acesta sunt produse alimentare procesate și furajere importate de pe alte continente. Europa cultivă foarte puțin în camp”, a mai precizat Ramona Duminicioiu.

Redactor: Carmen Secuiu

Redactor online: Arantxa Corleanu