DGASPC Constanța: Dezbateri pe tema combaterii violenţei în familie

Publicat de Arantxa Catană, 17 aprilie 2018, 18:46

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Drepturilor Copilului Constanţa a organizat o sesiune de dezbateri pe tema combaterii violenţei în familie. Anul trecut, peste 1.200 de cazuri de violenţă în familie au ajuns în atenţia serviciilor specializate din cadrul DGASPC Constanţa, cele mai multe victime fiind copii sau adolescenţi. 

Dezbaterea de marți privind violenţa în familie a avut loc în contextul în care în Parlament  există un proiect de lege prin care se vrea limitarea acestor cazuri şi îngreunarea situaţiei agresorilor.

De multe ori, aceştia sunt iertaţi de victimă (în general, de soţia bătută), aşa că, după câteva zile, dosarul penal deschis de poliţişti se clasează prin împăcarea părţilor.

Noul act normativ ar face imposibilă împăcarea, dacă agresiunea se repetă. Adică, de la a doua bătaie – obligatoriu, dosar penal, indiferent dacă victima ar fi dispusă să ierte încă o dată.

Este o idee bună? Directorul adjunct al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Constanţa – DGASPC, Mihaela Ristea şi colegele sale, au avut o reacţie categorică.

„Cine a dat o palmă o dată, o va da şi pe a doua! Este părerea mea şi ca femeie şi ca director al acestei instituţii. Şi vă spun că, din experienţă, s-au repetat. Victimele au venit la noi o dată, au venit şi a doua şi a treia oară…”, a subliniat Mihaela Ristea, directorul adjunct al DGASPC Constanţa.

Când victimele agresiunii domestice sunt adulţi, situaţia este destul de clară. Mai complicat este, însă, atunci când victima abuzurilor este un copil.

În aceste situaţii, există două tipuri de reacţii: cei mici, ori devin foarte cuminţi, exagerat de cuminţi, foarte atenţi, speriaţi să nu îi supere pe cei mari. Sau, a doua recţie, devin ceea ce, la şcoală, se numeşte „copil-problemă”. În realitate, este o strategie de adaptare.

„Strategia de a fi hiper-activi este aplicată de copiii care sunt constant provocatori, agresivi, deranjează jocul celorlalţi, distrug lucruri, provoacă agitaţie, se întrerup deseori din activităţile începute, sunt sfidători şi încearcă să atragă, astfel, atenţia asupra lor, dar, din păcate, efectele sunt contrare celor aşteptate”, a precizat Roxana Dinu, psiholog la DGASPC.

Situaţia se complică şi mai mult, atunci când abuzul se produce în secret. La fel, pare că avem de-a face cu un copil rău. De fapt, este unul chinuit.

„Are, frecvent, o conduită agresivă, este izolat, are dificultăţi şcolare, performanţe scăzute, absentează, este indisciplinat, iar, uneori, rolurile sunt inversate, în sensul că adultul este tutelat de copil. Intervin tulburări ale somnului nocturn – insomnii, coşmaruri, udă patul, este agitat în somn, are dureri somatice – de cap, de stomac, are un comportament autodistructiv, înclinaţie spre accidentări, vătămări inexplicabile sau incompatibile cu istorisirea accidentului, teamă de contact fizic cu părinţii sau cu alte persoane, plâns disperat sau absenţa aproape completă a plânsului”, a completat psihologul Roxana Dinu.

Pe termen lung, urmările sunt grave. Aceştia copii devin, adesea, adolescenţi care intră în conflict cu legea, devin părinţi la vârste foarte fragede şi, pe scurt, îşi ratează viaţa. De aceea, este important ca fiecare dintre noi  –  ca vecin, cunoscut, prieten şi, mai ales, educator sau profesor, să înţeleagă aceste semne şi, în loc să pedepsească, să încerce să ajute. Primul lucru şi cel mai simplu poate fi un apel la 0341-921, o linie telefonică pentru victimele violenţei în famile, ori la Telefonul Copilului: 116 111. Ajutorul profesionist poate începe de aici. Sau, la 112, la Poliţie, unde pot fi semnalate cazurile urgente şi grave.

Redactor: Bogdan Comșa