BNR anunță noi scumpiri și inflație crescută

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 9 februarie 2018, 12:52

Potrivit calculelor Băncii Naţionale a României, inflația pentru finalul acestui an va ajunge la 3,5% pe fondul majorării tarifului energiei electrice, o nouă majorare a accizei la combustibil, excedentul de cerere, creşterea consumului, potrivit Raportului trimestrial asupra inflaţiei prezent astăzi de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Se poate observa că ritmul de creștere al inflației este accelerat, întrucât la ultima prognoză, cea din noiembrie, BNR a revizuit în creştere, de la 1,9% la 2,7%, inflaţia pentru finalul anului trecut.

Rata anuală a inflaţiei, care măsoară evoluţia preţurilor de consum în ultimul an, a urcat în luna decembrie la 3,32%, cel mai înalt nivel din august 2013, când a fost 3,67%.

„Cifrele nu arată bine. Avem o creştere a tarifului energiei electrice şi o nouă majorare a accizei la conbustibil. (…) Există şi un deficit de ofertă la nivel european în cazul unor produse alimentare”, a afirmat Isărescu.

„Piaţa muncii rămâne tensionată. Avem cel mai mare efectiv al salariaţilor de după criză, dar costurile sunt în creştere. Creşterile salariale din sectorul bugetar sunt masive”, a spus Isărescu.

Guvernatorul a avertizat că motorul creşterii economice a rămas consumul, ceea ce afectează echilibrul extern al economiei. În plus, există o scădere persistentă a investiţiilor publice, iar deficitul comercial continuă să crească.

Șeful Băncii Centrale a avertizat că în perioade de creștere politicile guvernamentale trebuie să se axaze pe scăderea deficitului, nu pe mărirea lui așa cum se întâmplă în prezent.

Reamintim că astfel de avertismente au fost făcute de BNR și în perioada de boom economic care a precedat criza din 2008.

Guvernatorul BNR a avertizat că asupra creşterii deficitului structural anul trecut, iar rata de absorbție de doar 10 % în cadrul actualului exerciţiu financiar, 2014-2020 nu este de bun augur.

Faptul că importurile au valori cu mult mai mari decât exporturile face ca deficitul comercial să crească alarmant. Exporturile României au urcat anul trecut cu 9,1%, iar importurile au avansat cu 12,3%. Deficitul comercial a crescut cu 30%, la 12,96 miliarde euro.

Campioni în Europa la creșterea prețurilor

Potrivit analizelor Băncii Naționale România a avut cea mai galopantă creștere de prețuri din Europa. Rata inflației a urcat de la 0,9% la 3,5% în 2017. BNR anunţă un nou val de scumpiri până la Paşte.

„Noul scenariu evidențiază perspectiva creșterii ratei anuale a inflației, succedate de o temperare în ultima parte a anului”, a explicat Isărescu. „Până spre Paște o să avem creșteri de prețuri”, a întărit șeful BNR.

Responsabile pentru această stare de fapt sunt „incertitudinile şi riscurile provenite în principal din conduita politicii fiscale și a celei de venituri, din condițiile de pe piața muncii și din evoluția prețurilor administrate. Pe plan extern, relevante sunt incertitudinile și riscurile legate de volatilitatea piețelor financiare internaționale, evoluțiile preţurilor petrolului și ale produselor agroalimentare, precum și ritmul expansiunii economice a zonei euro și pe plan global, inclusiv în condițiile normalizării politicilor monetare ale băncilor centrale majore“, se arată în comunicatul BNR.

Se scumpesc și creditele în lei

Tot ca o măsură ce are în vedere temperarea inflației și retragerea lichidității din piață, „Consiliul de administraţie al BNR a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,25 la sută pe an de la 2,00 la sută pe an; totodată, a decis majorarea la 1,25 la sută pe an a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit“, se arată în comunicatul de presă privind Hotărârile CA al BNR pe probleme de politică monetară.

Guvernatorul Mugur Isărescu a anunțat că „Robor-ul la trei luni, cel care influenţează rata dobânzilor la creditele în lei, va urma într-o anumită perioadă de timp să crească, iar creditele în lei se vor scumpi marginal. Majorările nu sunt de amploare. Dacă ne gândim la nivelul istoric pe care l-a avut rata dobânzii la creditele în lei, aceasta s-a situat la 5-6%. Trebuie să avem în vedere şi rata inflaţiei. Măsura urmăreşte să juguleze inflaţia care acum este determinată în mare măsură de unele preţuri şi preţul ţiţeiului. Vrem să temperăm inflaţia şi odată cu ea şi majorările de dobânzi“.

Creștere economică din consum

BNR a avertizat în mai multe rânduri că există o creştere economică susţinută doar de consum, în condiţiile în care investiţiile stagnează, iar contribuţia pozitivă a mediului privat este anulată de declinul investiţiilor publice.

Iar Banca Națională nu este singura instituție care este îngrijorată de acest aspect. Avertismente privind natura creșterii economice vin și din partea Comisiei Europene: „Creșterea economică s-a accelerat în România, în 2017, PIB-ul real fiind estimat să înregistreze o cifră record în perioada post-criză – 6,7% creștere. Principalul motor al creșterii a fost consumul privat, sprijinit indirect de reducerile de taxe și creșterile salariale din sectorul public și privat. După o perioadă de scădere în 2016, investițiile totale au început din nou să crească în 2017, însă într-un ritm mai lent, datorat în principal scăderii serioase a investițiilor publice pentru al doilea an la rând. Creșterea explozivă a consumului privat a determinat mărirea volumului de importuri, acest lucru făcând ca exporturile nete să acționeze ca o frână în calea creșterii PIB-ului real, în ciuda creșterii relativ puternice a exporturilor pe ansamblu. Acestea sunt principalele concluzii ale previziunilor economice intermediare de iarnă, publicate de Comisia Europeană.

Redactor – Monica Cruceanu Comșa