Ce meserii bănoase pot învăța constănțenii gratuit

Publicat de Arantxa Catană, 17 ianuarie 2018, 19:28

De câţiva ani, tot auzim că economia este afectată de lipsa forţei de muncă. Statul organizează, constant, cursuri de formare profesională, dar îşi dă cu stângul în dreptul, menţinând politici sociale care anulează, în bună măsură, eforturile de a trimite oamenii la muncă.

La începutul lunii viitoare, Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă din Constanţa va începe o nouă serie de cursuri de formare şi recalificare profesională. Cursurile organizate de stat sunt gratuite, iar beneficiarii sunt persoanele aflate în evidenţa Agenţiei de şomaj.

Reprezentanţii AJOFM spun că acestea sunt gândite să răspundă necesarului de pe piaţa muncii.

„Ca în fiecare an, ne-am axat pe cursuri specifice zonei în care ne desfăşurăm activitatea, adică litoralul românesc şi avem în programa de formare profesională pe 2018 cursuri precum cameristă, barman, ospătar, bucătar. Mai avem şi pentru lucrători comerciali, pentru că, în fiecare an avem solicitări din partea agenţilor economici de pe raza judeţului Constanţa. Apoi, avem pe partea de construcţii civile şi construcţii navale sudori şi lăcătuşi. 2017 a venit cu o noutate – acel curs de mecanic auto, tot la solicitarea agenţilor economici de pe raza judeţului Constanţa şi, de asemenea, avem cursuri pentru cei cu studii superioare, cursuri de expert accesare fonduri europene, manager de proiect şi pe partea de contabilitate şi resurse umane”, a precizat Adelina Vlad, purtător de cuvânt al AJOFM Constanţa.      

Media ratei de angajare, după absolvirea cursurilor, este semnificativă, spun cei de la Forţele de Muncă. În turism şi sectoarele conexe este de 100%. Chiar şi pentru meserii precum cea de mecanic auto, unde este necesară o anumită specializare. Asta pentru că firmele sunt dispuse să angajeze şi oameni care au doar noţiuni de bază ale meseriei, pe care să îi şcolească, suplimentar, la locul de muncă.

Însă, tot nu este suficient, pentru o piaţă a forţei de muncă avidă, în special, de muncitori calificaţi. De aceea, au intrat în funcţiune mecanismele economiei de piaţă: se importă! La Tulcea muncesc, deja, 140 de sudori din Vietnam, aduşi anul trecut. Aceeaşi soluţie este avută în vedere şi de Şantierul Naval Constanţa, unde sutele de posturi de sudori scoase pe piaţă nu se ocupă. Este o meserie destul de bănoasă, dar oamenii vin, învaţă meserie şi pleacă în străinătate, pe multe mii de euro.

Specialiştii spun că, în acest context, când firmele nu mai au pe cine să angajeze, statul greşeşte masiv, ţinând acasă o parte semnificativă a forţei de muncă.

„Pentru muncile necalificate, de pildă, sunt foarte multe companii care au vrut să îşi deschidă un business în România sau au vrut să îl dezvolte, urmărind anumite zone defavorizate, unde s-au gândit că vor găsi personal şi nu au reuşit să facă absolut nimic pentru că oamenii din acele zone sunt mulţumiţi cu ajutoarele sociale pe care le primesc de la stat şi chiar dacă salariul urma să fie mai mare, au considerat că nu merită efortul de a munci pentru nişte bani şi că preferă să stea pe mult mai puţin, dar să stea”, a declarat Corina Diaconu, managing director la una dintre cele mai importante companii de resurse umane.

Pe de altă parte, prin noiembrie, anul trecut, oficialităţile de la Bucureşti anunţau că vor să renunţe la multe forme de ajutor social, tocmai din această cauză. Venitul minim garantat era una dintre ţinte. De atunci, însă, nu s-a întâmplat şi nu s-a mai auzit nimic. Aparent paradoxal, primarii unora dintre cele mai sărace zone din judeţul Constanţa  spun că sunt de accord cu această măsură, pentru că venitul minim garantat a ajuns să aibă efecte groteşti.

„Din cauza acestei legi, cei mai mulţi cetăţeni care erau gospodari, aveau un căpătâi, au ajuns să îşi vândă animalele pentru a  îndeplini condiţiile. Au ajuns să îşi vândă din terenuri, din curţi, din grădini, ca să rămână sub limita admisă, pentru a beneficia de venitul minim garantat”, a precizat Paul Coliş, primarul oraşului Băneasa.

Un material realizat de Bogdan Comșa

Redactor online: Arantxa Corleanu